Metroul din Moscova (inaugurat în 1935) a făcut vâlvă după ce a anunțat un sistem de plată care nu necesită ca pasagerii să prezinte un bilet, un card de tranzit, un smartphone sau un card bancar fără contact. Tot ce trebuie să facă este să-și arate fața. Sistemul de recunoaștere facială, numit Face Pay, era în funcțiune deja la aproximativ 240 de stații ale metroului din Moscova.

Pentru a activa Face Pay, pasagerii trebuie să-și conecteze fotografia cu un card bancar și cu cardul de tranzit, printr-o aplicație mobilă specială. Odată conectat, o cameră de la turnichete le identifică fețele (chiar și cu măștile puse) și deschide porțile. În teorie, ar trebui să dureze două până la trei secunde pentru ca un pasager să elibereze turnichetul.

După Rusia, vin China și Belarus

Este unul dintre cele mai vizibile și controversate proiecte ale orașului de modernizare a serviciilor, unul care profită din plin de avansul tehnologiei biometrice și de abilitățile unei noi generații de ingineri informatici ruși. Dar activiștii pentru confidențialitatea digitală din Rusia s-au grăbit să tragă un semnal de alarmă, menționând că noul sistem nu se referă doar la îmbunătățirea serviciului metroului din Moscova, ci este un pretext bun să fie montate camere video la turnichete. Acest lucru va permite perfecționarea algoritmilor folosiți pentru recunoașterea fețelor.

Moscova ocupă locul trei în lume la cele mai supravegheate străzi și transporturi publice, cu aproximativ 200.000 de camere amplasate în jurul orașului și în metrou, pentru a ajuta poliția să prevină infracțiunile. Poliția rusă a folosit deja recunoașterea facială pentru a găsi și aresta demonstranții care au participat la protestele pașnice ale opoziției.

Celelalte două țări care au continuat cu sistemele de plată cu recunoaștere facială sunt China și Belarus, unde drepturile la viața privată sunt puțin importante pentru guvern. Parlamentul European a votat luna trecută în favoarea unei rezoluții neobligatorii de interzicere a utilizării tehnologiei de recunoaștere facială în locuri publice în scopuri polițienești.

Oficialii de la Moscova au încercat să calmeze îngrijorările cu privire la invazia vieții private, insistând că imaginile și datele colectate sunt „criptate în siguranță”. Sunt însă dovezi că sistemul este poros, vulnerabil la intrușii care pot folosi datele și imaginile în scopuri penale.

Moscova a introdus alte servicii digitale în sănătate, în școli și în sistemul juridic, dar transportul continuă să primească o parte importantă din bugetul de modernizare al orașului.