25 mai 2022, 10:42

Moscova cere retragerea trupelor NATO din România şi Bulgaria

Şefii diplomaţiilor americană Antony Blinken şi rusă Serghei Lavrov au avut vineri, la Geneva, o întâlnire considerată crucială, într-o încercare de a dezamorsa criza în centrul căreia se află Ucraina.

Statele Unite acuză Rusia de faptul că vrea să invadeze Ucraina, o acuzaţie pe care Kremlinul o dezminte.

Rusia a cerut, anterior, retragerea trupelor NATO din două state membre ale Alianţei Nord-Atlantice – România şi Bulgaria -, în cadrul unui tratat pe care-l reclam în vederea unei dezescaladări a crizei ucrainene, scrie News.ro.

”Nu există nicio ambiguitate”, scrie Ministerul rus de Externe răspunznd unei întrebări scrise a unei publicaţii.

”Este vorba despre retragerea forţelor străine, echipamentelor şi armamentului, dar şi despre alte măsuri, cu scopul de a reveni la situaţia din 1997 în ţărle care nu erau atunci membre NATO. Acesta este cazul României şi Bulgariei”, scrie Ministerul rus de Externe.

MAE, după ce Rusia a cerut ca NATO să se retragă din România și Bulgaria: Inoportun, fără fundament

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, „mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia”, potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe.

Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată MAE.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, mai arată MAE.

MAE menționează că, alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic.

În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, potrivit MAE.

Reuniunea s-a încheiat mai repede

Potrivit dpa, reuniunea s-a încheiat mai devreme decât era programat, respectiv două ore.

Ministrul Lavrov a declarat în prima reacţie după discuţia cu Blinken că această întâlnire nu a fost sfârşitul dialogului dintre Washington şi Moscova, adăugând că speră la ”o reducere a emoţiei” după aceste tratative ”sincere” ruso-americane şi că Rusia aşteaptă să primească săptămâna viitoare în scris răspunsuri la propunerile sale privind arhitectura de securitate europeană transmise către SUA şi NATO.

Moscova cere în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est. Washingtonul a atras atenţia că vor urma sancţiuni dure împotriva Moscovei în cazul unui atac al acesteia asupra Ucrainei, la graniţa căreia sunt masaţi peste 100.000 de soldaţi ruşi.

Președintele Iohannis a convocat CSAT pentru 26 ianuarie

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru 26 ianuarie, miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care va avea loc începând cu ora 13,00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

Şeful statului s-a întâlnit, astăzi, la Palatul Cotroceni, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Foto: Saul Loeb/Pool (via REUTERS)


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol