Discuții despre schimbarea datei Paştelui, cu doar câteva zile înainte de Înviere. Fostul ministru de Externe și ambasador la Vatican Teodor Baconschi și scriitorul Adrian Papahagi propun ca Paștele catolic și cel ortodox să fie sărbătorite la aceeași dată. Și Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, crede că ar fi o idee bună. Propunerea creează deja controverse.
Celor doi intelectuali li s-a alăturat, tot pe Facebook, politologul Cristian Preda, care a anunțat că susține inițiativa, potrivit stiri.tvr.ro.
Imediat au apărut și reacții în rândul înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe.
”În 1922 BOR a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani am sărbătorit după Pascalia nouă. Însă constatând că mai toate țările ortodoxe au rămas pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați a revenit și BOR la cel vechi. Sigur că am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul” a spus ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului.
”Adevărat este că noi calculăm după calendarul neîndreptat, că așa a hotărât Sinodul din 1923 de la Constantinopol. Acolo este Paștele adevărat, unde vine Sfânta lumină. Au catolicii sfânta lumină? N-au. Au alții? Toți se adună la lumina ortodocșilor și strigă Adevărat a-nviat la lumina ortodocșilor”, a spus ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Reprezentanții Bisericii Catolice consideră binevenită o astfel de discuție.
”Noi sperăm din toată inima să fie aşa modificare. Nu este o noutate această propunere, peste 2 ani se împlinesc 1700 de ani de la Conciliul din Niceea, şi există o iniţiativă să se vină la un acord în ceea ce priveşte calcularea datei Paştelui şi se aşteaptă un dialog mult mai precis în acest sens între Biserica Catolică şi bisericile ortodoxe”, a spus Șerban Târciziu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice.
Și credincioșii au păreri împărțite.
”Nu mi se pare normal, fiecare serbează când dorește, când știe că e timpul”, a spus o persoană.
”Da, ar fi ok, ne-ar uni”, este de părere o alta.
Cu mici excepții, creștinii ortodocși folosesc calendarul iulian pentru a stabili data Paștelui. Începând din secolul al 16-lea, catolicii folosesc calendarul gregorian.
”Sărbătorirea Paștelui la aceeași dată, un ideal absolut dezirabil” – Precizările purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române
”Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.
Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.
Este de menționat că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.
Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedania). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.
Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.
Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.
Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:
- Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
- Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
- Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia.„
Comentariile sunt oprite pentru acest articol