Puțini sunt conștienți de cât de dependenți suntem de un număr limitat de cabluri de fibră optică care formează coloana vertebrală a internetului și leagă electronic continentele și insulele noastre. În prezent, 95% din traficul internațional de internet este transmis prin cabluri submarine; sateliții, în comparație, transmit foarte puțin.

Alianţa Nord-Atlantică (NATO) a decis că este nevoie de o mai bună protecţie a conductelor şi a cablurilor de telecomunicaţii submarine, pe fondul creşterii îngrijorării despre posibile atacuri ruseşti. Există îngrijorări sporite că Rusia ar putea viza cablurile submarine și alte infrastructuri critice în efortul de a perturba viața occidentală, pentru a obține avantaje împotriva acelor națiuni care asigură securitatea Ucrainei.

Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, un aliat al lui Vladimir Putin, a declarat recent că nu există niciun motiv pentru care Moscova să nu distrugă cablurile submarine de comunicaţii ale inamicilor săi, având în vedere ceea ce el a spus că a fost complicitatea occidentală în aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream, relatează Reuters.

„Dacă pornim de la complicitatea dovedită a ţărilor occidentale în aruncarea în aer a Nord Stream, atunci nu mai avem nicio constrângere – nici măcar morală – care să ne împiedice să distrugem comunicaţiile prin cablu de pe fundul oceanului ale duşmanilor noştri”, a declarat pe Telegram Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Miniştrii Apărării din ţări membre au aprobat planurile de înfiinţare a unui centru pentru securitatea infrastructurii critice submarine, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, relatează RRA.

Noul centru va fi localizat la Northwood, în apropiere de Londra, şi va include un sistem de supraveghere pentru zone din Oceanul Atlantic şi pentru Mările Nordului, Baltică, Mediterană şi pentru Marea Neagră.

”Ştim că Rusia are capacitatea să carteze această infrastructură submarină şi există potenţialul ca ea să acţioze împotriva acesteia. De câţiva ani am început să securizăm infrastructura submarină. Sunt mii şi mii de kilometri în Marea Nordului, Marea Baltică, în Atlantic, dar şi în Mediterană. Desigur, NATO nu poate avea prezenţă pe fiecare kilometru, însă putem fi buni în a colecta informaţii şi în a schimba informaţii între noi, şi apoi să tragem concluziile evidente. Informaţii ne vin şi din sectorul privat, inclusiv despre traficul pe mare”, a declarat Jens Stoltenberg.

Cablurile submarine care străbat oceanele lumii au devenit artere esenţiale ale comunicaţiilor globale. Importanţa lor a făcut ca acestea să fie în centrul unei competiţii geopolitice în creştere între China şi Rusia, pe de o parte, şi Statele Unite şi aliaţii lor occidentali, pe de altă parte.

Rusia a afirmat în repetate rânduri că Occidentul – şi în special Statele Unite şi Marea Britanie – se află în spatele exploziilor de la gazoductul Nord Stream, la 26 septembrie 2022. Kremlinul a declarat în mod repetat că lumea ar trebui să ştie adevărul despre ceea ce s-a întâmplat. Moscova a cerut o anchetă internaţională în legătură cu distrugerea conductelor, un proiect conceput de Kremlin pentru a ocoli Ucraina în vederea transportării gazului rusesc pe sub Marea Baltică direct în Europa de Vest.

„Ar fi util să ne gândim la motivele din spatele refuzului încăpăţânat al Occidentului colectiv de a lansa o anchetă internaţională transparentă şi obiectivă sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat Andrei Ledenev, ministru-consilier la Ambasada Rusiei la Washington.

---