22 ianuarie 2022, 4:07

New York și Washington se baricadează, pentru că America alege viitorul președinte. De ce s-a ajuns la cuie și panouri (VIDEO)

Magazinele din Manhattan se baricadează, patronii bat cuie și șipci și își maschează marfa, de teamă că iese prost, cu violențe. În centrul Washingtonului, multe imobile au început miercuri să-şi baricadeze uşile şi vitrinele cu panouri, ca măsură de precauție în perspectiva unor eventuale manifestaţii după seara alegerilor.

Și poliția e îngrijorată, ba chiar avertizează că ar putea fi manifestații care să degenereze în violențe, în caz că la alegerile prezidențiale americane de marți rezultatul va fi prea strâns. Asta pentru că societatea e mai polarizată ca oricând, plus isterizată de pandemia de coronavirus, care este imposibil să lase indiferent pe cineva.

Autoritățile federale au ridicat din nou „gardul nonescaladabil” în jurul întregului perimetru al Casei Albe, așa cum fusese ridicat în urma protestelor masive generate de moartea în custodia poliției a lui George Floyd. Nivelul suplimentar de securitate dovedește că autoritățile se așteaptă la proteste după alegeri.

Poliția și serviciile secrete au elaborat planuri de securizare a spațiului aerian deasupra capitalei. Vor fi desfășurări de forțe de ordine semnificative la toate nivelurile și deja s-au anulat zilele libere și nu se mai aprobă prelungiri sau schimburi de ture.

Așadar, America alege marți, dar cu inima strânsă.

Chiar și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a exprimat preocuparea în ce priveşte potenţiale violenţe în urma alegerilor.
„Mă tem că există riscul unor tulburări civile în toată ţara, în condiţiile în care ţara noastră este atât de divizată şi va dura zile sau săptămâni ca rezultatele electorale să fie finalizate”, a declarat Zuckerberg în cadrul unei conferinţe cu analişti privind rezultatele trimestriale ale companiei sale.

Pe fondul pandemiei şi al mobilizării alegătorilor pro sau contra lui Donald Trump, votul prin corespondenţă a explodat în SUA, ceea ce ar putea face ca numărarea voturilor să dureze mai mult decât de obicei.

De câteva decenii s-a tot avansat posibilitatea votului prin corespondență, însă doar câteva state au adoptat-o. Criza Covid a schimbat această percepție, iar votul prin corespondență a devenit o necesitate.

Trump sau Biden?

La 3 noiembrie 2020, Statele Unite ale Americii aleg un nou preşedinte, între candidaţii Donald J. Trump (republican, al 45-lea preşedinte american) şi Joe Biden (democrat).

Dacă în anumite ţări, în special cele europene, preşedintele are o funcţie de onoare, simbolică, iar în altele are cea mai mare responsabilitate şi putere din stat, în Statele Unite, preşedintele este simultan şef al statului şi prim-ministru. Puterile din SUA se împart în puterea legislativă, Congresul, şi puterea executivă, preşedintele.

Care sunt propunerile celor doi candidați la alegerile prezidențiale din SUA în materie de politică internă.

În lunile de campanie, președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden au avut viziuni diametral opuse despre viitorul Statelor Unite. Pandemia de coronavirus a dominat știrile din acest an, dar alegătorii caută, de asemenea, soluții pentru alte probleme care au un impact asupra vieții lor, de la economie la mediu.

Care sunt promisiunile celor doi candidați pentru politica internă în următorii patru ani, într-o prezentare realizată de Europa liberă:

Economie

Donald Trump laudă economia americană în plină expansiune de dinaintea pandemiei de coronavirus și promite o prosperitate după încheierea crizei: Am fost atât de sus. Am avut cea mai mare economie din toate timpurile. Cele mai bune locuri de muncă, cele mai bune lucruri”.

Trump promite en gros. Dacă americanii îl votează, el face. A promis că va crea 10 milioane de locuri de muncă în mai puțin de un an, multe dintre acestea urmând să le înlocuiască pe cele pierdute în timpul pandemiei.

În ciuda deficitului bugetar foarte mare, el a promis, de asemenea, că va menține reducerile de taxe care au fost adoptate în timpul primului său mandat și respinge orice fel de creșteri de taxe pentru cei bogați, spunând că acest lucru ar dăuna economiei.

Candidatul Partidului Democrat, Joe Biden, propune, în schimb, creșteri de taxe pentru americanii bogați pentru a finanța alte domenii din planul său de redresare : „Programul meu „Build back better” va crea 18,6 milioane de locuri de muncă în patru ani. Va crea cu 7 milioane de locuri de muncă mai multe decât planul economic al președintelui. Și cu o mie de miliarde mai mult reprezentând creșterea economică decât planul președintelui. Uitați cum funcționează. O să cresc taxele. Nu o să cresc taxele niciunui cetățean care câștigă mai puțin de 400.000 de dolari pe an.

Joe Biden spune, de asemenea, că îi va ajuta pe muncitorii care câștigă puțin prin dublarea salariului minim pe oră la nivelul țării.

Cei doi candidați au avut poziții diferite legate de repornirea economiei în timpul pandemiei. Joe Biden a propus o abordare etapizată, în timp ce Donald Trump a îndemnat la o redeschidere rapidă a afacerilor.

Imigrație

Opoziția puternică a lui Donald Trump față de imigranții ilegali a fost un punct central al primei sale campanii și rămâne și acum un subiect important.

El a susținut construirea unui zid la granița cu Mexicul, în timp ce criticii lui au susținut doar că noua construcție va înlocui doar vechile bariere.

„Avem acum o graniță mai sigură ca niciodată. Avem peste 643 de km de zid nou. Vedeți cifrele. Și îi lăsăm pe oameni să intre, dar trebuie să vină legal și trebuit să vină fiindcă merită”, a spus Donald Trump.

În timpul pandemiei de coronavirus, Trump a înăsprit restricțiile privind imigrația legală și vizele de lucru, spunând că astfel va crește numărul de locuri de muncă pentru americani.

Joe Biden a promis că o să anuleze o serie de măsuri pe care Trump le-a luat cu privire la imigrație, inclusiv construirea zidului de la graniță și constroversata practică a separării familiilor de imigranți acuzate au intrat ilegal în țară.

Și a mai spus că va oferi o „foaie de parcurs pentru cetățenie” pentru migranții ilegali care locuiesc deja în Statele Unite. Acest lucru ar însemna ca măsura care oferă protecție imigranților minori, care au ajuns ilegal în țară, să devină permanentă.

Donald Trump a încercat să slăbească acea legislație, cunoscută sub numele de DACA.

„În 100 de zile o să trimit Congresului o soluție pentru ca 11 milioane de persoane fără acte să își obțină cetățenia. Și toți așa numiții „visători”, acei copii „DACA”, vor fi imediat luați în evidență pentru a putea să stea în țară și să să poată porni pe drumul spre cetățenie”, a spus, în schimb Joe Biden.

Mediu

Donald Trump s-a angajat să retragă Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, spunând că va afecta afacerile americane.

De asemenea, vrea să sprijine industria petrolieră și a gazelor, permițând forarea extinsă.

„Acordul de la Paris. Ne-am scos de acolo pentru că ar fi trebuit să cheltuim mii de miliarde de dolari și eram tratați foarte incorect. Nu voi sacrifica zeci de milioane de locuri de muncă, mii și mii de companii”, a spus Donald Trump.

Joe Biden a spus că va readuce Statele Unite în Acordul de la Paris, dacă va fi ales. El a prezentat un plan detaliat de investiții în energia curată și de a facilita tranziția de la combustibilii fosili, deși a fost aproape de a sugera o interdicție.

„Industria petrolieră poluează semnificativ. În timp, trebuie să fie înlocuită cu energia regenerabilă. În timp. Și aș înceta să dau subvenții de la nivel federal industriei petroliere”, a declarat Joe Biden.

Sistemul sanitar

Donald Trump vrea să abroge Actul de îngrijire accesibilă (ACA), adoptat în timpul președinției lui Barack Obama și cunoscut sub numele de Obamacare, care a extins serviciile de sănătate la milioane de americani.

Partidul Republican a spus că legea împovărează prea mult afacerile și intervine în afacerile personale ale cetățenilor.

Donald Trump spune că va înlocui Obamacare cu un program mai bun, dar nu a oferit un plan detaliat.

Joe Biden vrea să mențină și să extindă Obamacare și susține că 97% dintre americani vor fi asigurați prin planul său. El intenționează să le dea mai multor oameni posibilitatea de a se înscrie într-un plan de asigurări precum Medicare, actualul program destinat persoanelor în vârstă.

Justiție rasială

În acest an, un val de proteste față de brutalitatea poliției și discriminarea rasială au izbucnit după ce poliția l-a ucis pe un bărbat de culoare, George Floyd, în timpul unei arestări. A fost ultima picătură dintr-un lung șir de incidente similare care au dus la apeluri pentru reformarea forțelor de ordine.

Unele dintre proteste au fost marcate de revolte și violență.

Donald Trump s-a folosit de proteste pentru a-și afirma sprijinul pentru poliție și lege și origine și a trimis forțele federale să stăpânească protestele, uneori violent, din Portland, Oregon.

„Nu putem permite niciodată guvernarea gloatelor. Partidul Republican condamnă cu fermitate revoltele, jafurile, incendierea și violența pe care le-am văzut în orașele conduse de democrați, toate, cum ar fi Kenosha, Minneapolis, Portland, Chicago și New York și multe altele conduse de democrați”, a spus Donald Trump.

Joe Biden, dimpotrivă, a susținut argumentele protestatarilor potrivit cărora rasismul sistemic al forțelor de ordine trebuie să fie eliminat. El a mai condamnat și supremația grupurilor suprematiste albe care au fost implicate în proteste.

„Această națiune este suficient de curajoasă pentru a face față rasismului sistemic și suficient de puternică pentru a oferi străzi sigure pentru familii și pentru micile afaceri care, de prea multe ori, duc greul în urma jafurilor și incendierilor. Nu avem nevoie de miliții armate care să cutreiere străzile Americii și ar trebui să nu avem niciun fel de toleranță pentru grupurile suprematiste albe care ne amenință comunitățile”, a declarat Joe Biden.

Deși susține reformele, Biden a respins cererile protestatarilor de a elimina finanțarea forțelor de poliție.

Deși există de peste 100 de ani un amendament la Constituție, abia din 1965 s-a legiferat dreptul de vot al tuturor americanilor indiferent de rasă sau etnie. 73,3% dintre votanții din 2016 au fost albi, cu aproape 12% mai puțini decât la alegerile din 1988, de exemplu.

Apelul lui Trump, cu 24 de ore înainte de începerea votului

Cu mai puţin de 24 de ore înaintea începerii votului în persoană la alegerile prezidenţiale din Statele Unite, preşedintele Donald Trump a cerut electoratului din unele state indecise să voteze anticipat.

”Atât timp cât sunt în funcţie, NEBRASKA, MICHIGAN, MINNESOTA şi OHIO îşi vor reveni mai bine ca oricând! Votul anticipat se închide astăzi în aceste state măreţe şi avem nevoie ca VOI să ieşiţi şi să VOTAŢI! Împreună, vom FACE AMERICA MĂREAŢĂ DIN NOU!!”, a scris Trump pe Twitter.

Michigan, Minnesota şi Ohio sunt aşa-numite state indecise, iar rezultatele din aceste zone ar putea înclina balanţa finală a scrutinului prezidenţial din SUA. Statul Minnesota nu a mai votat pentru un candidat republican la prezidenţiale începând din 1972, iar Michigan şi Wisconsin sunt două dintre cele trei state industriale care votează tradiţional cu Partidul Democrat. Al treilea este Pennsylvania, unde în 2016 Trump a câştigat cu un mic avans.

Pandemia de COVID-19 şi un nivel extraordinar de entuziasm i-au determinat pe americani să voteze anticipat în număr mare. Procesul de vot va începe marţi dimineaţă, ora locală, dar puţin peste 94 de milioane de persoane au votat deja anticipat, potrivit US Elections Project, o bază de date creată de un profesor de la Universitatea Florida pentru a monitoriza prezenţa la vot.

Această valoare fără precedent al numărului celor care au votat anticipat este în mare măsură rezultatul temerilor legate de pandemia de coronavirus şi al necesităţii menţinerii distanţării fizice în ziua alegerilor.

Unele state, ca Florida şi Louisiana, au încheiat votul anticipat în săptămâna trecută, însă altele au optat să facă acest lucru în ajunul zilei alegerilor.

În general, harta electorală pare să arate destul de rău pentru Donald Trump, care în ultimele luni s-a plasat constant în urma contracandidatului democrat Joe Biden în sondajele de opinie la nivel naţional, în special din cauza modului în care administraţia de la Washington a gestionat pandemia de COVID-19.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.