Comunismul s-a pretins a fi o nouă civilizație, superioară celei capitaliste și a forțat sute de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv şi umilitor. Comunismul – prezent în România timp de patru decenii – a fost o concepție utopică, care visa la suprimarea cu orice preț a proprietății private și a construirii unui univers al egalității totale. În sistemul comunist, partidul era cel care definea deopotrivă ceea ce era permis şi ceea ce era interzis. Spre a relua o formulă a lui George Orwell, în universul totalitar, tot ce nu este interzis, este obligatoriu.
În România, regimul comunist a venit la putere pe cale ilegitimă cu ajutorul intervenției sovietice, s-a menținut prin teroare de masă și s-a prăbușit în cele din urmă tot prin violență. Condamnarea comunismului a devenit așadar ca o obligație morală, intelectuală, politică şi socială în anul 2006. Din păcate, căderea regimului comunist nu a fost urmată de un proces al comunismului, așa cum a fost cazul spre exemplu în Germania nazistă imediat după mai 1945. Din cauză că în societatea românească postdecembristă nu s-a produs acest proces, urmările nefaste au afectat nu doar obiceiurile, mentalul colectiv sau moralitatea, ci și funcționarea instituțiilor ce stau la baza statului de drept și a democrației.
După aproape 30 de ani de la căderea comunismului, a fost lansat proiectul „Procesul Comuniștilor din România” la Iași, în urma căruia se intenționează judecarea, la început a tuturor comuniștilor din primul eșalon, precum: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu și soții Ceaușescu.
Pentru a afla mai multe despre acest proiect am stat de vorbă cu Rectorul Universității ”Petre Andrei” din Iași, Sorin Bocancea.
Acest proiect este un Nuremberg al blocului comunist, dar în societatea civilă
De ce se va face acest proces al comuniștilor abia după aproape 30 de ani de la căderea regimului comunist din România?
Sorin Bocancea: Răspunsul este simplu: pentru că abia acum mi-a venit ideea. În România am avut parte de un proiect numit „Procesul Comunismului” care nu a rezolvat nimic în afară de simpla declarare a comunismului drept un regim criminal. Această simplă declarație a președintelui de la vremea respectivă nu a avut niciun fel de urmări. Astfel, după atâția ani vedem că nu am avut condamnări sau reabilitări a foștilor deținuți politici. Important este să vedem cam ce pedepse ar fi primit principalii lideri, Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și cei apropiați lor, dacă statul ar fi intentat un proces împotriva lor. O parte dintre ei au fost judecați, dar numai pentru faptele comise la Revoluția din 1989 și nu pentru întreaga carieră politică. Vom vedea ce ne va spune instanța. Chiar dacă cei vinovați vor fi aduși în fața justiției post-mortem, important este ca în istorie să se rețină ce au făcut ei.
Cum au reacționat cei din societatea civilă, mediul academic și din presă la această inițiativă?
Presa s-a arătat interesată, pentru că proiectul este singular în tot fostul bloc comunist. În niciun stat de aici nu a avut loc un proces al liderilor, așa cum s-a întâmplat după căderea fascismului, la Nuremberg. Acest proiect este un Nuremberg al blocului comunist, dar în societatea civilă, astfel nu există niciun risc în privința presiunilor politice. Este o acțiune care încearcă să arate societății românești, în mod real, cam care au fost faptele pentru care liderii comuniști ar fi putut fi condamnați.
Vă veți concentra și asupra acelui segment de aparatciki comuniști care se află încă în viață?
Proiectul meu vizează doar liderii de prim eșalon. Instanța va decide spre ce persoane se îndreaptă în funcție de faptele prezente din rechizitoriu. Proiectul va începe cu două dosare mari: Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Proiectul este conceput pe o durată de doi ani și jumătate. Dacă aș avea finanțare din partea statului român l-aș putea prelungi. Momentan el este finanțat de Primăria Iași, Universitatea ”Petre Andrei” din Iași și de Institutul de Studiere a Ideologiilor.
Intenționați să scoateți o carte legată de acest proiect?
Un partener important al proiectului este Editura Institutului European din Iași, iar fiecare proces se va regăsi într-o carte. Va exista chiar o serie intitulată „Procesul Comuniștilor din România”. Eu mă voi ocupa de organizarea proiectului, partea de cercetare va fi lăsată pe mâna a patru istorici: Marius Oprea, Mioara Anton, Cosmin Popa și Cristian Vasile.
[Sursa imagine: contributors.ro]
Comentariile sunt oprite pentru acest articol