Peste 800 de noi cazuri de rujeolă s-au înregistrat în România în ultimele săptămâni, această boală fiind riscantă atât pentru copii, cât și pentru părinții nevaccinați, putând cauza decesul.

Situația este similară în întreaga lume: curentele antivacciniste au condus la scăderea ratelor de vaccinare a copiilor împotriva ROR.

Organizația Mondială a Sănătății  avertizează că peste jumătate dintre țările lumii vor fi expuse unui risc ridicat sau foarte ridicat de apariție a rujeolei până la sfârșitul anului, dacă nu se iau măsuri urgente de prevenire.

Numărul cazurilor cu rujeolă a crescut cu 79% la nivel mondial, în principal din cauza lipsei de vaccinare în anii pandemiei de COVID-19, când programele de vaccinare tradiționale nu au mai fost respectate.

Vaccinul antirujeolic, gratuit în România

Medicii atrag atenţia că singura metodă de prevenire a infectării cu rujeolă este vaccinarea.

Vaccinul ROR este un vaccin combinat care protejeaza împotriva rujeolei, oreionului si rubeolei și este foarte eficace.

După numai o doză, 85% dintre copiii de 9 luni și 95% dintre copiii de peste 12 luni sunt imuni.

Vaccinul este gratuit pentru că face parte din Programul Național de Vaccinare al Ministerului Sănătății, dar este nevoie de creşterea gradului de conştientizare şi de responsabilizare a populaţiei.

“Dacă avem din ce în ce mai multe persoane nevaccinate şi scădem rata de vaccinare, rezervorul de viruşi şi vectorii care pot transmite virusul către persoanele care nu pot fi vaccinate, pentru că au contraindicaţii sau care pot dezvolta forme foarte severe, letale, de boală este un risc mult mai mare şi atunci există şi o responsabilitate comunitară. În condiţiile sistemului nostru de asigurări sociale, cred că ar trebui să avem şi o responsabilitate individuală faţă de ceea ce ne oferă statul”, a spus medicul Ioana Stăncel, expert în securitate internațională, cu competențe privind migrația și medical intelligence, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Programul de vaccinare se desfășoară prin medicii de familie pentru fiecare copil în parte.

Statul român face eforturi financiare pentru gratuitatea vaccinului

Există state în lume care nu își permit să pună la dispoziție vaccinul antirujeolic gratuit, dar România face eforturi pentru a asigura acest vaccin prin Programul Național de Vaccinare.

“Este un program scump. Ministerul Sănătății face eforturi, statul român face eforturi pentru a face disponibil acest vaccin pentru toată populația care acceptă vaccinarea. În România avem vaccinul disponibil și gratuit. Și atunci ar fi păcat să nu profităm de acest vaccin, mai ales că au trecut suficient de mulți ani tocmai pentru a avea dovedită eficacitatea lui” – Ioana Stăncel

VEZI AICI CALENDARUL NAȚIONAL DE VACCINARE

Atenție la călătorii! Riscul de îmbolnăvire cu rujeolă crește

Migrația, pe de o parte, și călătoriile în țări cu focare de rujeolă cresc riscul de îmbolnăvire.

“Este vorba despre intensificarea călătoriilor, schimburilor de populație, mai ales după ridicarea restricțiilor post-COVID, populațiile nevaccinate se amestecă mult mai mult cu populațiile vaccinate. Există acest transfer al virusurilor prin vectori umani din comunități în care el este prezent, pentru că populațiile respective nu sunt vaccinate, către populații care teoretic, ar trebui să fie vaccinate, dar din cauza refuzului vaccinului ele nu sunt vaccinate și acolo apar aceste focare de îngrijorare din punct de vedere epidemiologic”, mai spune Stăncel.

Vaccinarea, beneficii versus riscuri

În ceea ce privește îngrijărorile față de riscurile sau efectele adverse ale vaccinului, medicul Ioana Stăncel vorbește despre o balanță între beneficii si riscuri.

Dacă beneficiile sunt mai mari decât riscurile, iar acestea din urmă pot fi controlate, atunci vaccinarea rămâne o soluție viabilă.

“Riscurile, complicațiile, reacțiile adverse pot fi controlate și sunt într-un număr mult mai mic față de riscurile pe care le poate aduce boala, care pot să ducă până la deces. Pe de altă parte, există riscul față de comunitate, de a transmite virusul către acele grupe populaționale care au imunitate deprimată și față de care o astfel de boală poate să fie letală. Deci, riscurile față de beneficii sunt minore. Riscurile pot să fie controlate”, spune Ioana Stăncel.

În plus, vaccinul antirujeolic a apărut în 1961, prin urmare sunt deja foarte mulți ani care au validat beneficiul acestuia, iar reacțiile adverse sunt foarte puține, raportate la populația vaccinată, iar severitatea lor este foarte mică.

9 din 10 persoane se infectează

Rujeola sau pojarul, cum este denumită popular afectiunea, este o boală infecțioasă foarte contagioasă, generată de către virusul rujeolic, care se transmite pe cale aeriană.

9 din 10 persoane care intră în contact cu virusul dobândesc boala și dezvoltă forme clinice, care pot fi severe, mergând până la panencefalită sau meningită, care în final, pot duce la deces.

Atât la rujeolă, cât și la tuberculoză, infectarea se face prin contact direct cu secrețiile infectate ale unei persoane bolnave.

Conștientizarea și responsabilitatea în ceea ce privește pericolele rujeolei se pot face atât prin educație sanitară, cât și prin campanii țintite în comunități.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 25/26 martie

---