4 martie 1977 este data la care a avut loc cel mai puternic seism din istoria recentă a României. Au murit atunci peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi.

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc și poetul A.E. Baconsky sunt cele mai cunoscute persoane de la acea vreme care şi-au pierdut atunci viaţa.

Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.

„Vrancea poate genera oricând un cutremur asemănător cu cel din 1977, cu cel din 1940. Au fost evenimente și nu este exclus să se mai repete. Când și ce putere va avea nu avem de unde să știm”, a declarat pentru Tion seismologul Adina Rău de la Observatorul Seismologic din Timișoara, la 46 de ani de la acel dezastru.

Seismologul Adina Rău a mai spus că nicăieri în lume seismele nu pot fi anticipate de aparatură, scrie Tion.ro.

„Nu e nimic care să prevestească sosirea unui cutremur, efectiv se întâmplă brusc. Există sisteme de avertizare timpurie, cum este sistemul instalat pentru zona Vrancea, dar nu avertizează înaintea producerii evenimentului, ci se bazează pe diferența de timp pe care o parcurg undele seismice din Vrancea până în București.

Pentru Banat așa ceva nu este valabil. Din momentul în care s-a produs cutremurul în Vrancea, unda secundară care este purtătoare de energie distructivă și care afectează mediul construit are nevoie de 20 de secunde să ajungă în București. E greu de apreciat ce se poate face în 20 de secunde”, a mai spus seismologul Adina Rău.

Primul mare cutremur din România contemporană

Cutremurul din 1940 a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter și s-a produs la ora 3:39 în data de 10 noiembrie, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 45 de secunde.

Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Prof. dr. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a explicat că  România, fiind este ţară seismică,că problema siguranţei la cutremure ar trebui rezolvată „în timp, nu din când în când să vorbim”.

„În ultima vreme, toată lumea spunea că cutremurele sunt la 40 de ani, trecând de la ceea ce s-a întâmplat în 1940, 1977 şi, împreună cu colegii, am încercat să facem o situaţie statistică, din cărţi vechi, din documente. (…) Din toate aceste cercetări şi studii pe care le-am făcut, se pare, cu un grad de aproximaţie destul de mare, la următorul cutremur să ne aşteptăm în jurul anului 2035. N-am vrut şi nu vrem să spunem mereu acest lucru, pentru că, pe de o parte, mai liniştim oamenii şi asta ar fi bine, dar, pe de altă parte, îi lăsăm în indiferenţă totală pe cei care administrează şi care nu vor să se implice în rezolvarea acestor probleme”, a  declarat profesorul.

Nicolae Noica a subliniat că un cutremur afectează clădirile, dar, mai mult, distruge vieţile multor oameni şi, în plus distruge „capacitatea de a rezista la cutremure a altor clădiri”.

„Deci, vrem, nu vrem, în România cutremure vor fi, iar marea problemă este că un nou cutremur va afecta multe din clădirile peste care au trecut cutremure în 1940, 1977 şi la un nou cutremur marea problemă, după mine, va fi ce se va întâmpla după cutremur”, a spus profesorul”, a mai spus specialistul,  în interviul acordat Agerpres.

Problema este foarte serioasă, explică inginerul:

„Repet, ea solicită sume de bani, investiţii, dar pe lângă celelalte şi pricepere. Eu tot spun că, dacă o să mergem pe sistemul de licitaţii care întinde lucrarea respectivă pe nu ştiu ce perioadă, n-o să reuşim să facem niciodată”.