ONU a adoptat un plan prin care statele membre se angajează să ofere un viitor mai bun pentru generațiile viitoare, în contextul noilor probleme globale precum schimbările climatice, războaiele sau nivelul de sărăcie tot mai mare. Planul a fost semnat de majoritatea statelor, cu excepția câtorva țări cu regimuri autoritare, printre care și Rusia.

Denumit „Pactul pentru viitor”, acordul prevede noi abordări pe teme de interes actual: de la problemele cauzate de schimbările climatice, menţinerea păcii la nivel global, reforma instituţiilor financiare și a Consiliului de Securitate al ONU până la reglementarea inteligenței artificiale.

„Acest pact reprezintă punctul culminant al unui proces incluziv, care a durat ani de zile, pentru a adapta cooperarea internațională la realitățile de astăzi și la provocările de mâine. Fiind cel mai amplu acord internațional din ultimii ani, care acoperă domenii complet noi […] Pactul urmărește, în primul rând, să garanteze că instituțiile internaționale își pot îndeplini obiectivele în fața unei lumi care s-a schimbat dramatic, de când ele au fost create […] Liderii au prezentat o viziune clară a unui sistem internațional care își poate respecta promisiunile, care este mai reprezentativ pentru lumea de astăzi și care se bazează pe eforturile și expertiza guvernelor, a societății civile și a altor parteneri-cheie”, afirmă ONU într-o declarație de presă.

Documentul prezintă, în peste 20 de pagini, principalele punctele unde țările trebuie să adopte o nouă abordare pentru a răspunde problemelor. Cel mai dezbătut punct s-a referit la schimbările climatice, cu precădere discuția cu privire la tranziția de la folosirea combustibililor fosili către alternative nepoluante. Referirea la tranziţie a dispărut din proiectul textului timp de mai multe săptămâni, conform Digi24, care citează AFP, fapt ce a contribuit la declarațiile Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, care îndemnau statele să dea dovadă de „viziune, curaj și ambiție maximă”.

Punctele referitoare la reforma instituțiilor financiare internaționale și cele la întărirea aspectelor legate de respectarea drepturilor omului, deși au fost salutate de ONG-uri și experți, se pot dovedi reforme doar pe hârtie.

În ciuda prezentării pactului ca fiind unul istoric, acordul nu are nici o putere legală asupra statelor, deci măsurile adoptate nu au vreo garanție că vor fi și aplicate. Drepturile omului, spre exemplu, sunt încălcate flagrant în fiecare zi, mai ales în zonele de conflict. Populația civilă din Ucraina, Israel și Gaza sunt printre cele mai relevante exemple de suferințe care, deși se încadrează perfect în cerințele ONU, oprirea acestora se dovedește aproape imposibilă.