29 martie 2024, 12:46

ONU: Rusia trebuie să plătească despăgubiri de război Ucrainei

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care cere Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei.

Aproape 50 de națiuni au co-sponsorizat rezoluția privind stabilirea unui mecanism internațional de despăgubire pentru daune, pierderi și vătămări, precum și a unui registru care să documenteze dovezile și cererile de despăgubire.

Adunarea Generală este cel mai reprezentativ organism al ONU, cuprinzând toate cele 193 de state membre, informează News.un.

Votul

Nouăzeci și patru de țări au votat în favoarea rezoluției și 14 împotrivă, în timp ce 73 s-au abținut.

Votul a avut loc dimineața, iar țările s-au întors după-amiaza pentru a-și explica deciziile.

Ucraina: Să tragem Rusia la răspundere

În prezentarea rezoluției, ambasadorul Ucrainei, Sergi Kislitsia, a folosit adagiul biblic conform căruia „nu este nimic nou sub soare” ca motiv pe parcursul remarcilor sale.

El a insistat asupra faptului că Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru încălcările sale ale dreptului internațional.

„În urmă cu șaptezeci și șapte de ani, Uniunea Sovietică a cerut și a primit despăgubiri, numindu-le drept moral al unei țări care a suferit război și ocupație”, a spus el.

„Astăzi, Rusia, care pretinde că este succesoarea tiraniei secolului XX, face tot ce poate pentru a evita să plătească prețul pentru propriul război și ocupație, încercând să scape de răspunderea pentru crimele pe care le comite.”

Carnagii și despăgubiri

Kislitsia a subliniat că Rusia a sprijinit, de asemenea, crearea Comisiei de compensare a ONU (UNCC), înființată în 1991 în urma invaziei și ocupării Kuweitului de către Irak.

Comisia și-a încheiat mandatul în februarie, a raportat el, după ce a plătit peste 52 de miliarde de dolari în despăgubiri victimelor.

Ambasadorul a prezentat impactul războiului rusesc asupra țării sale, inclusiv bombardamentele care au vizat clădiri rezidențiale și infrastructura, demolarea a aproape jumătate din rețeaua electrică și din utilități, strămutările masive și atrocitățile precum crimele, violurile, tortura și deportările forțate.

„Această propunere nu se referă doar la Rusia. Ea va funcționa în beneficiul tuturor celor care sunt amenințați acum sau care ar putea fi amenințați mai târziu prin utilizarea forței”, a declarat el.

Rusia critică proiectul

Vorbind înainte de vot, ambasadorul rus Vasili Nebenzia a caracterizat proiectul de rezoluție ca fiind „un exemplu clasic” al unui grup restrâns de state care acționează nu pe baza dreptului internațional, ci mai degrabă încearcă să consacre ceva care este ilegal.

El a declarat că țările care susțin rezoluția încearcă să poziționeze Adunarea Generală ca un organism judiciar, ceea ce nu este.

„Aceste țări se laudă cu cât de devotate sunt față de statul de drept, dar, în același timp, îi batjocoresc chiar aparența”, a adăugat el, vorbind în limba rusă.

Niciun rol pentru ONU

Nebenzia a declarat că mecanismul de reparații propus va fi creat de un grup de țări care va decide cum va funcționa.

„ONU nu va juca niciun rol în acest proces, deoarece mecanismul propus este sugerat să fie creat în afara ONU și nimeni nu are planuri de a da socoteală Adunării Generale pentru activitatea sa”, a continuat el.

În plus, el nu a avut „nicio îndoială” că finanțarea va proveni din activele rusești înghețate, care se ridică la miliarde de dolari.

Țările occidentale doresc de mult timp să deblocheze aceste active, a spus el, nu pentru a le returna proprietarului lor sau pentru a le cheltui pentru a ajuta Ucraina, „ci mai degrabă pentru a finanța propriile lor livrări de arme în continuă creștere către Kiev și pentru a acoperi datoriile pentru armele deja furnizate”.

Despre sesiunea specială de urgență

Sesiunea extraordinară de urgență a Adunării Generale a început la 28 februarie, adică la doar câteva zile după începerea războiului din Ucraina.

Aceasta marchează doar a 11-a oară când o astfel de reuniune a avut loc din 1950 încoace, în conformitate cu o rezoluție cunoscută pe scară largă sub numele de „Unire pentru pace”.

Rezoluția 377 A(V) conferă Adunării Generale competența de a se ocupa de chestiuni legate de pacea și securitatea internațională atunci când Consiliul de Securitate nu poate acționa din cauza unanimității celor cinci membri permanenți – China, Franța, Regatul Unit, Statele Unite și Rusia – care au drept de veto.

Actuala sesiune extraordinară a fost convocată după ce Consiliul a votat în favoarea reuniunii Adunării Generale ca urmare a veto-ului Rusiei la o rezoluție care ar fi deplâns atacul asupra Ucrainei.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol