CITIRE

Operațiune BNR pentru temperarea creșterii ROBOR

Operațiune BNR pentru temperarea creșterii ROBOR

După două săptămâni de pauză, Banca Națională a României – BNR – a făcut, luni, o operațiune repo în valoare de 12,17 miliarde de lei, sumă pe care nu a mai plasat-o din 1 octombrie 2012, când a solicitat și și-a adjudecat 12,6 miliarde de lei, reiese din raportările pieței interbancare.

Operaţiunile repo sunt tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei. Maturitatea actualei operațiunii este de 7 zile, la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018.

În august 2018, banca centrală a României a reluat operațiunile repo, după opt luni de pauză, prin două operațiuni cu o maturitate la 7 zile și o dobândă de 2,5%: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018. Astfel, valoarea cele trei operațiuni nu poate fi cumulată, potrivit Mediafax.

Prin aceste operațiuni, BNR încearcă să ofere suficientă lichiditate pieței, astfel încât să tempereze creșterea ROBOR. Indicii ROBOR se află pe o tendință de stagnare în ultimele două săptămâni, dar, de obicei, spre final de lună cresc, ca urmare a plăților de taxe și impozitate care se fac în această perioadă, iar tendința se accentuează pe finalul fiecărui trimestru. La această situație se adaugă faptul că, în această perioadă, băncile sunt obligate să își constituie rezerva minimă obligatorie.

În octombrie 2017, banca centrală a reluat operațiunile repo, după doi ani și două luni de pauză, din cauza creșterii accelerate a indicelui ROBOR, care, de exemplu, la 3 luni a urcat de la 0,91% în 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul la 2,05%. În aceste condiții, BNR a făcut nu mai puțin de opt operațiuni repo în decurs de trei luni. A început cu una de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie, și a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie – toate cu o maturitate la 7 zile și la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.

În schimb, în prima parte a acestui an, BNR a atras lichiditate din piață, prin 14 licitații de depozite, realizate între 16 aprilie și 30 iulie, începând cu una de 18,66 miliarde de lei și încheind cu una de 25 de milioane de lei. Doar în prima parte a lunii iulie, banca centrală nu a realizat asemenea operațiuni.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 3,27%, față de 3,30% cât a fost vineri, nemaidepășind 3,33% din 9 august. De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a marcat, luni, o reducere, la nivelul de 3,43%, de la 3,44% vineri, menținându-se pe tendința de cvasi-stagnare din ultimele două săptămâni.

În plus, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut, luni, la nivelul de 3,49%, comparativ cu 3,50% vineri, cel mai recent atingând 3,52% la 8 august. În schimb, indicele ROBOR la 12 luni a stagnat, luni, la 3,55%, pentru a doua zi consecutiv, față de nivelul de 3,56% de joi, dar a rămas în linie cu evoluția celorlalți indici, ultima data fiind la 3,60% la 6 august.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.