Premierul Ludovic Orban a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă susținută luni seară, un raport de activitate a primelor șase luni din mandatul pe care l-a început la 4 noiembrie.

Restricții

Cea mai așteptată temă a fost cea a eliminării restricțiior după data de 15 mai, despre care premierul a afirmat că se va face în mod gradual, având la bază un singur criteriu, cel al riscului epidemiologic.

El a precizat că pentru fiecare măsură de relaxare va exista o perioadă de 14-15 zile de aşteptare pentru a se vedea efectele.

„Pentru fiecare ridicare de restricţii vom aştepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptomele şi putem să verificăm în ce măsură ridicarea anumitor restricţii afectează răspândirea virusului. (…) Orice fel de ridicare de restricţii trebuie să fie însoţită de un set de reguli care vor fi elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi de ceilalţi parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare pentru reducerea riscului de infecţie, în privinţa tuturor activităţilor pentru care se ridică restricţiile, indiferent că este vorba de activităţi comerciale, că este vorba de centre de beauty – frizerii, coafuri – că este vorba de alte activităţi pentru care se ridică restricţii”, a arătat Orban.

Transport public

Premierul a adăugat că vor fi impuse şi reguli privind transportul public în mijloacele de transport în comun şi în ce, dar şi cu privire la „activitatea care se desfăşoară în birouri, atât în instituţii publice, cât şi în companii private”.

Ludovic Orban a punctat că Guvernul a permis desfăşurarea activităţilor economice unde riscul de răspândire a virusului nu era mare.

Hoteluri vs restaurante

Premierul Ludovic Orban a anunţat că după data de 15 mai vor fi deschise hotelurile, dar nu şi restaurantele, având în vedere că acestea din urmă prezintă un mare risc epidemiologic.

„Vom deschide comerţul. Sigur, cu excepţia mallurilor. Dar comerţul va fi deschis. Şi e important că se deschide comerţul, pentru că oamenii pot să cumpere şi atunci va creşte producţia, va fi un stimulent pentru reluarea producţiei în anumite ramuri. Libertatea de circulaţie în interiorul localităţii cu siguranţă va afecta favorabil companiile care comercializează combustibil, pentru că o să crească consumul. (…) Hotelurile vor fi deschise. Hotelurile nu vor fi sub restricţie după 15 mai. Restricţii vor fi la restaurante, cafenele, baruri. Astea vor rămâne. Din evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele – mai ales în spaţii închise – sunt considerate printre cele mai mari riscuri epidemiologice. Şi probabil va mai trece un timp până să se poată da drumul la restaurante, cel puţin în spaţii închise„, a precizat Orban, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.

Justificarea restricțiilor

Prim-ministrul a subliniat că măsurile restrictive adoptate până-n prezent au fost necesare.

„Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situaţia, ca premier, să impun restricţii către cetăţenii români. (…) Toate aceste decizii care au dus la restricţii au fost luate numai şi numai pentru a păzi sănătatea românilor. (…) Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, le-am luat că a fost necesar. (…) Sigur că aceste măsuri un caracter temporar, au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire„, a mai spus Orban.

Capital și investiții

Guvernul va adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru şi pentru investiţii şi pentru companiile mari care nu pot să acceseze IMM Invest, companii mijlocii, companii mari, a declarat Orban.

Premierul a anunţat, în context, că va deveni curând operaţională o schemă de ajutor de stat pentru care Guvernul a primit susţinerea Comisiei Europene, „în special pentru marii consumatori de energie electrică, prin reducerea, practic, a preţului la energie electrică, prin diminuarea cuantumului certificatelor de CO=C2=B2 cu până la 20%”.

„Ne gândim şi la o altă măsură, de reducere a taxei de cogenerare, astfel încât să generăm condiţii de furnizare a energiei. (…) La ora actuală, companiile româneşti cumpără la preţuri mai mari decât preţurile tarifelor la care se cumpără gazul natural şi energia electrică în multe ţări europene. Mai ales în companiile care au în structura costurilor un cost important cu energia electrică sau cu gazul natural şi avem foarte multe companii în economia românească ce consumă energie electrică şi gaz şi au o structură mare a costurilor, a redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internaţională. Or, aici va trebui să gândim mecanisme prin care să permitem companiilor să acceseze, măcar la preţul mediu european, gazul natural şi energia electrică„, a completat el.

Susținerea investițiilor

Orban a precizat că un alt instrument pe care Guvernul îl va folosi tot pentru susţinerea investiţiilor îl reprezintă „pârghia ajutorului de stat pentru investiţii ‘greenfield’, care fie sunt realizate de companii noi pe piaţa românească, fie sunt proiecte de dezvoltare a unor capacităţi industriale noi ale unor companii care sunt active pe piaţa românească”.

El a adăugat că Executivul lucrează şi la o schemă de ajutor de stat „de garantare şi de implicare în asigurarea creditului comercial”, mecanism care deja funcţionează în Germania, Italia, iar în Polonia este în curs de implementare.

„În România, avem o problemă mare în ceea ce priveşte creditul, pentru că, neavând o Bursă de Valori foarte dezvoltată, puţine companii pot să-şi obţină creditele, finanţările pentru proiecte de pe Bursa de Valori„, a spus Orban.

Premierul a adăugat că Guvernul încearcă, totodată, să mobilizeze din fonduri europene o sumă cât mai mare pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales în proiecte de investiţii.

SURSA FOTO: Digi 24

---