Parlamentul European cere Federaţiei Ruse să returneze integral României tezaurul naţional trimis pentru a fi păstrat în siguranţă în anii 1916 şi 1917.

Într-o rezoluţie adoptată astăzi la Strasbourg, eurodeputaţii afirmă că este un caz internţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac spunea că „este un episod unic în istoria relațiilor internaționale și nu există nicio dispută similară în lume„, referindu-se la Tezaurul României nereturnat de Rusia.

„Tezaurul României reținut ilegal de Rusia reprezintă o dispută care nu este foarte cunoscută la nivel internațional, deși România s-a străduit în ultimii 100 de ani să rezolve pe canale diplomatice bilaterale situația„, declara și europarlamentarul PSD Rovana Plumb.

În rezoluția adoptată de Parlamentul European se arată că în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice, tezaurul României nu a fost niciodată returnat integral de Rusia.

Deputații solicită Comisiei Europene să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală care reglementează relațiile Uniunea Europeană-Rusia, deîndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.

„Adevărul” a vorbit cu mai mulți specialiști referitor la efectele rezoluției. Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a susținut că efectele concrete ale acestul demers „nu se vor măsura în perioada proximă de timp”, subliniind că nu are rost să se vândă iluzii „că după această rezoluție se va întâmpla ceva spectaculos la Moscova”.

„Moscova este supusă în momentul de față mai multor sancțiuni occidentale. Bănuiesc că ei o să treacă acest lucru la capitolul sancțiunilor occidentale. Dar, pentru noi este important, pentru că e un fel de recunoaștere europeană a unei cerințe legitime românești. Până acum tezaurul era o problemă bilaterală între noi și Rusia, acum punctul de vedere românesc prin Parlamentul European este preluat și de partenerii europeni, ca parte din această relație dificilă între Rusia actuală și Europa occidentală”, a declarat Cioroianu.

La rândul său, istoricul Dan Falcan, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, a apreciat că este un demers „bun, de salutat, dar fără niciun efect practic”, subliniind un aspect care ar fi putut rezolva această problemă.

„Parlamentul European a votat propunerea, dar tezaurul e la ruși, nu e la Bruxelles, și, din câte am înțeles, Parlamentul European a refuzat să dea din fondurile, ca să zic așa, aproape sub sancțiuni, fondurile luate de la oligarii ruși, o parte din ele să fie date României în contul tezaurului de la Moscova. Deci lucrul acela ar fi fost cel mai potrivit, dar altfel o să revenim la același joc, rușii spun că l-au dat, că de fapt despăgubirile pe care oricum noi le-am plătit după cel de-Al Doilea război Mondial nu au fost de ajuns și că de aia păstrează tezaurul, și începem același joc în care rușii spun că nu e niciun tezaur, noi că avem acte că l-am dat. Până la urmă rămâne tot o chestiune de rezolvat între noi și Moscova”, a precizat Falcan.

Efectele acestui demers nu vor fi unele majore din păcate, confirmă istoricul, fiindcă: „tezaurul una peste alta e la ruși. Deci atât timp cât nu vor să-l dea sau nu sunt obligați să-l dea, noi ce putem să facem, nu o să intrăm peste ei, să mergem până la Moscova să ne luăm tezaurul”, a adăugat Falcan.

 

 

---