”Nu-i chiar așa mare lucru”, ”O să treci tu peste”, ”Se poate și mai rău”, ”Li s-a întâmplat și altora”, ”Relaxează-te, gândește pozitiv!”, ”Hai zâmbește, nu mai plânge!”, ”Totul va fi bine”, ”Gândește-te la ceva pozitiv”. Și altele din același registru. Le cunoașteți? V-au lovit în plex, de nenumărate ori, din nenumărate surse? Sunt ceea ce psihologii numesc ”pozitivitate toxică”, partea întunecată a tendinței multor oameni de a transmite doar un vibe pozitiv. Chiar dacă intenția este una bună (deși superficială), utilizarea excesivă a pozitivității poate să-i provoace rău celuilalt.
Această atitudine poate fi periculoasă pentru sănătatea mentală, deoarece poate duce la o negare a propriilor sentimente și emoții, ducând la o creștere a anxietății și stresului.
Crește stresul
Un studiu realizat în România, publicat în Journal of Evidence-Based Psychotherapies și citat de stiri.tvr.ro, a analizat relația dintre pozitivitatea toxică și stresul ocupațional.
Studiul a constatat că persoanele care practicau pozitivitatea toxică aveau un nivel mai mare de stres decât cele care se concentrau pe acceptarea emoțiilor negative și găsirea unor modalități constructive de a face față situațiilor dificile.
Un alt studiu, realizat în Europa de cercetătorii de la Universitatea din Warwick și Universitatea din Bremen, a analizat modul în care pozitivitatea toxică poate afecta relațiile interpersonale.
Studiul a constatat că persoanele care practicau acest tip de gândire optimist excesiv aveau tendința de a nega emoțiile și sentimentele negative ale altora, ceea ce ducea la tensiuni în relații.
Deși este important să ne concentrăm pe lucrurile bune din viață și să fim recunoscători pentru ele, este poate și mai important să ne permitem să experimentăm și să acceptăm și emoțiile și sentimentele negative atunci când apar. Este normal să simți tristețe, anxietate sau stres, și este normal să le acceptăm și să le gestionăm într-un mod sănătos.
Pozitivitatea toxică poate fi privită ca o “tiranie a pozitivității”, așa cum ne povestește și psihologul Susan David în TedTalk-ul ei despre curajul emoțional.
Pozitivitatea toxică a altora ne face să ne simțim inadecvați. Ne face ca atunci când găsim curajul, chiar și pentru scurt timp, de a ne admite că simțim emoții mai puțin plăcute, să fugim imediat de ele, potrivit veltioclinic.com.
Așa că data viitoare când trecem prin dificultăți și, evident ne simțim triști sau stresați, poate încercăm să înlocuim acest exces de pozitivitate. Cum facem asta? Putem schimba replica „Relaxează-te, gândește pozitiv!” cu „Este în regulă. Este o perioadă dificilă pentru tine.”, ori „Hai zâmbește, nu mai plânge!” cu „Descarcă-te cât ai nevoie. Este sănătos să îți experimentezi emoțiile” sau „Alți oameni au o viață mult mai grea, tu n-ai motive” cu „Nu ești singur în această problema”. Este important să apreciem tot ce este bun în viața noastră, dar și să ne înțelegem emoțiile negative și să le băgăm și pe ele în seamă, nu să le ascundem.
Pozitivitatea toxică vs. gândirea pozitivă – cum să le recunoaștem:
Pozitivitatea toxică
- “good vibes only”
- “ți se putea întâmpla ceva mult mai rău, ar trebui să te bucuri că asta e tot”
- “ar trebui să te uiți la părțile bune”
- “trebuie doar să-ți schimbi atitudinea într-una pozitivă și totul se va rezolva”
- “problema ta e că ești prea negativist/ă, când trimiți vibrații pozitive către ceea ce-ți dorești, se va întâmpla”
Gândirea pozitivă și acceptarea:
- “Sunt aici pentru tine, orice ar fi”
- “E ok să te simți așa, oricine în situația ta s-ar simți la fel.”
- “Îmi dau seama că-ți este greu, sunt alături de tine”
- “Uneori trecem prin momente mai puțin bune. De ce ai avea nevoie în acest moment?”
- “E ok să mă simt așa acum, voi aborda lucrurile diferit când mă voi simți pregătită”
- “Suntem cu toții diferiți și asta e ok”
- “O să mă descurc așa cum am reușit și în trecut”
Comentariile sunt oprite pentru acest articol