„Pesimistul vede dificultatea în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitatea în fiecare dificultate”  a spus cândva Winston Churchill în legătură cu natura duală a oamenilor, prinși adesea între optimism și pesimism.

România devine aparent, pe zi ce trece, arena unor certuri fără sfârșit în plan politic, a catastrofelor de toate tipurile și a neînțelegerilor sociale. Zilnic ne trezim bombardați cu știri politice sau sociale care ne prezinta o realitate dezolantă. Clișeele de tipul “nimic nu funcționează” ori “totul merge prost” promovate de pesimiștii de meserie par a fi la ordinea zilei. Este însă pesimismul generat și justificat de o realitate obiectivă sau reprezintă mai degreabă un construct social?

Din punct de vedere teoretic, constructul social se referă la semnificația sau conotația dată unui obiect sau eveniment adoptată de locuitorii unei societăți cu referire la felul în care ei percep sau interacționează cu acel obiect sau eveniment. Astfel, un construct social, ca idee, va fi acceptată de majoritatea societății ca fiind natural, dar poate să nu reprezinte neapărat realitatea.

sursa: linkedin.com

Potrivit statisticilor, în România pesimismul este des întâlnit în rândul populației. Motivele sunt diverse, de la lipsa locurilor de muncă, la creșterea șomajului și a prețurilor. Un studiu efectuat în 2015 de compania  de cercetare GfK România, arăta că mai bine de jumătate dintre români se descurcă greu cu banii și aproape un sfert sunt datori. Mai mult decât atât, nici viitorul nu sună bine pentru mulți, 40% dintre respondenți se așteaptau ca stituația să se înrăutățească și doar 13% sperau într-o îmbunătățire.

De multe ori, percepția românilor nu este însă în concordanță cu realitatea, astfel că în deși anul 2015 a adus o creștere economică de aproximativ 3,32% față de anul precedent, 77% dintre români considerau că economia a regresat. Care este însă cauza acestui pesimism general din rândul populației?

Psihologul Ana Maria Ciobanu este de părere că „românii sunt din ce in ce mai puțin dispuși să lupte cu forțele proprii pentru a-și îmbunătăți condițiile de viață, mulți dintre ei așteptând ca soluțuiile pentru situațiile dificile să vină de la alții. În primul rând, acest lucru se datorează lipsei de educație în sensul de a se centra pe propria persoană cu scopul de a identifica resursele interioare esențiale pentru orice individ – să transforme o situație/experiență de viață neplăcută – sau pentru a depăși un anumit eveniment nefavorabil.

Este foarte adevărat că această formă de a te manifesta sau de a percepe realitatea are la bază în primul rând o componentă genetică (confirmată de studii și numeroase cercetări), însă ține și de educația noastră. Atunci când punem un preț mai mare pe lucrurile materiale și încercăm să ne identificăm cu acestea în detrimentul investirii în dezvoltarea noastră personală, adoptând noi modalități de raționament, se întâmplă ca percepția noastră despre viață să fie una pesimistă: factorul material nu poate fi controlat întrucât există un context economic care variază și atunci pot apărea situații de instabilitate financiară.

Prin urmare, românilor le lipsește abilitatea de a se concentra mai mult pe aspectele pozitive din viața lor, pe calitățile pe care le au, iar de multe ori nici nu-și cunosc aceste calități, fapt ce duce la o stimă de sine scăzută și la o lipsă de încredere în forțele proprii”.

[Sursă imagine: forgevalleyfitness.com]