8 iunie 2022, 13:02

Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite prin vaccinare. Dr. Simona Ruță, despre cât de vulnerabilă este România la epidemii

Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite prin vaccinare. Spre exemplu cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinarea anti-HPV. În același timp în cazul gripei, al rujeolei sau al poliomielitei, vaccinurile și-au demonstrat eficiența de-a lungul timpului.

În perioada 24 – 30 aprilie a avut loc Săptămâna Mondială a Vaccinării, un eveniment prin care OMS, împreună cu toate autoritățile sanitare atrag atenția asupra necesității imunizării și a importanței vaccinurilor.

Tema din acest an este #LongLifeForAll, iar aceasta vine să atragă atenția asupra faptului că imunizarea pe tot parcursul vieții este importantă atât pentru oameni, dar și pentru a reduce costurile de tratament ale bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare. În același timp vaccinurile pot ajuta la scăderea presiunii pe sistemul medical, dar și la reducerea cazurilor grave de spitalizare.

Am stat de vorbă cu prof. univ. Dr. Simona Ruță, vicepreședinte executiv, Societatea Română de Microbiologie, despre cum ar trebui să acționeze România pentru a putea avea campanii mult mai bune de vaccinare în viitor, dar și cât de vulnerabilă este țara noastră în fața unei epidemii.

  • Cum a depășit România pandemia de COVID-19? Ce ne așteaptă în viitor?

E important să realizăm că pandemia nu s-a încheiat doar pentru că au fost ridicate restricțiile. Virusul încă circulă, generează un număr important de cazuri  în fiecare zi,  în continuare vedem forme severe ce necesită internare pe secțiile ATI  și asistență medicală permanentă.  În plus, trăim într-o lume globalizată,  nu putem ignora ce se întâmplă în alte regiuni, unde există vârfuri epidemice, care pot genera noi variante virale, cu caracteristici imprevizibile. Sigur, oarecum ne-am obișnuit cu virusul, există un număr mare de persoane care au trecut prin boală în ultimii doi ani, unii chiar și de mai multe ori, iar in cazul variantei Omicron numărul de infecții severe este mult mai redus comparativ cu ce se întâmplă în cazul variantei Delta.

Ce ne așteaptă în viitor: în scenariul optimist  vom avea variante virale foarte asemănătoare cu Omicron, imunitatea colectivă obținută prin vaccinare sau prin infecție va reduce severitatea percepută a bolii, vom vedea forme severe numai la grupele de risc (vârstnici, imunocompromiși, cei cu comorbidități, cei fără imunitate anterioară), iar vaccinurile actuale vor rămâne eficiente.  În scenariul pesimist, incidența constant ridicată a infecțiilor umane și existența unor posibile rezervoare animale vor genera noi variante diferite față de cele de până acum, vom avea nevoie de vaccinuri actualizate și vom vedea periodic  valuri epidemice a căror amploare va  fi dependentă de gradul de acoperire vaccinală și de persistența în timp a protecției post infecție și post vaccinare.

  • Cât de pregătiți am fi în fața unei noi pandemii?

În momentul de față avem experiența și cunoștințele necesare pentru a ști cum să acționăm în cazul unei noi pandemii, avem o serie de echipamente și de proceduri care trebuie menținute, pentru ca sistemul de sănătate să funcționeze și să fie identificate si corectate rapid  locurile unde apar deficiențe. De exemplu în numărul, calificarea și distribuția personalului medical, în găsirea unor formule viabile prin care să nu se mai repete teribila presiune fizică și psihică căreia au trebuit să-i facă față mulți dintre colegii noștri în perioada pandemiei, și în asigurarea de noi soluții mai eficiente de protecție a personalului dar și a pacienților. Avem nevoie de metode mai eficiente de ventilație în spitale,  în mijloace de transport, în locuri publice. Trebuie să avem un sistem de alertă și detecție rapidă, un program național de supraveghere a tulpinilor virale circulante (la om și animale, după modelul One Health), care să includă și supravegherea apelor reziduale. E bine să menținem un program continuu de testare, inclusiv cu teste rapide, care să fie cuplat cu posibilitatea de tratament rapid pentru cei cu factori de risc pentru evoluție severă, cu medicamente antivirale orale, cu eficiență mare.  Un punct important la nivel global este dezvoltarea de vaccinuri care să recunoască și să neutralizeze un spectru mai larg de variante potențiale și mai ales, vaccinuri care să asigure imunitate la nivelul porții de intrare, a mucoasei respiratorii.

Cum am văzut în pandemia de coronavirus, accesul la vaccinare trebuie să fie cât mai rapid odată ce acestea se dezvoltă, iar comunicarea beneficiilor vaccinării trebuie făcută constant, într-un mod accesibil tuturor, în așa fel încât oamenii sa fie convinși și dornici să se protejeze.

  • Cât de importantă este vaccinarea pe tot parcursul vieții?

Este demonstrat că vaccinarea adulților aduce beneficii economice prin scăderea absenteismului, a numărului de zile de concediu medical, precum și prin creșterea  productivității la locul de muncă, cu un efect direct asupra bugetului global și în mod special asupra asigurărilor sociale.  Vaccinarea este o intervenție de sănătate publică cu mare eficiență economică. Pentru aceasta trebuie ca programele de vaccinare să fie dezvoltate personalizat, în funcție de nevoile fiecărui pacient, dar și în funcție de ”pericolele” la care suntem expuși  în țară. Este necesar ca autoritățile să elaboreze un proiect de vaccinare pe tot parcursul vieții, astfel încât o persoană care este activă în câmpul muncii să se poată simți protejată și să aibă o bună calitate a vieții.  Până la urmă tema Săptămânii Mondiale a Vaccinării este “Long Life for All”. Această viață  lunga trebuie sa aibă o calitate bună, fără suferințe inutile, iar acest obiectiv  poate fi atins și prin vaccinare, prin oprirea bolilor prevenibile prin vaccinare. De exemplu zona zoster este o boală acompaniată de dureri, nevralgii puternice, care ar putea fi prevenită prin vaccinare.  La fel,  vaccinarea pe tot parcursul vieții ar putea scădea gradul de încărcare al spitalelor și al medicilor de familie. Doar știm cu toții ce cozi sunt la medicii de familie și cum se efectuează consultațiile în fiecare unitate medicală. De exemplu dacă ar fi un număr mare de persoane vaccinate  antigripal toamna, în timpul iernii s-ar prezenta la medic mai puține persoane cu gripă sau cu complicații ale acestei boli. Iar acestea sunt doar câteva exemple din soluțiile de vaccinare ce pot avea efecte benefice asupra societății în general.

  • Ce considerați important de a fi implementat de către stat în următoarele 6 luni pentru a crește ratele de vaccinare?

Creșterea ratei de acoperire vaccinală pentru grupele populaționale la risc este deosebit de importantă: în special, persoane vârstnice, imunosupresate, sau bolnavii cronici, persoanele cele mai vulnerabile în cazul îmbolnăvirii cu COVID-19. Spre exemplu, s-a constatat că pacienții cu vârsta peste 60 de ani și cei care suferă de boli autoimune, diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune, boală renală cronică, au un risc ridicat de boală severă și deces. În acest context, este esențială asigurarea vaccinării, pentru prevenirea îmbolnăvirii acestor persoane.

O campanie constantă, susținută de promovarea vaccinării, de demontare a miturilor și dezinformărilor, de explicare a modului în care ajută vaccinurile, de comunicare a rarității efectelor adverse asociate  vaccinării este esențială.

Utilizarea eficientă a Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este foarte importantă. Prevenirea îmbolnăvirii asiguraților, inclusiv prin vaccinare,  este de natură să degreveze Fondul de costurile pentru asigurarea prevenției. Acestea fiind scăzute raportat la costurile necesare tratării cazurilor de îmbolnăvire, mai ales pentru acele boli care ar fi putut fi prevenite prin vaccinare. Dincolo de SARS CoV-2, boli infecțioase, cum ar fi gripa sezonieră, bolile pneumococice, meningita meningococică, tuse convulsivă, zona zoster, rujeolă, difteria și tetanusul continuă să reprezinte o povară semnificativă, mai ales in contextul creșterii speranței de viată. Pe lângă beneficiile individuale, vaccinarea adultului extinde protecția la nivelul comunității prin efectul de protecție de cohortă si contribuie la prevenția apariției rezistenței antimicrobiene prin utilizarea nejustificată, inutilă sau excesivă de antibiotice”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol