Muncitorii care săpau o groapă în cimitirul din Aiud au descoperit o piatră funerară, o lespede, care lasă multe semne de întrebare.

Este una atipică datorită motivului ornamental de pe acesta: un craniu cu două oase încrucișate. Este similar cu cel al piraților, iar la Sulina chiar este un mormânt care aparține unui pirat grec.

La fel ca și la piatra din Aiud, pe mormântul piratului grec, înhumat în secolul XIX, pe lespede se află un crainu similar cu cel descoperit recent în timpul săpăturilor în cimitir.

Lespedea a fost descoperită în cimitirul ortodox din oraș, scrie Alba24.

Ce spun istoricii din Aiud

La ora actuală istoricii sunt rezervați în ceea ce privește datarea, dar ar putea să fie de secol XIX început de secol XX.

Istoricii din Aiud au făcut o serie de analogii și au căutat unde au fost folosite ornamente similare.

La o primă analiză efectuată de specialiștii din cadrul muzeului s-a constatat că avem de-a face cu o piatră tombală în formă de sarcofag, profilată, având partea superioară ornamentată cu nervuri în relief și, în extremitatea cu lățime maximă, un craniu uman stilizat ce suprapune două femure încrucișate.

Cavaleri templieri și omagii pentru maestrul ars de viu

Motivul ornamental, craniul ce suprapune două oase lungi încrucișate, a fost folosit în evul mediu de către cavalerii templieri care au introdus simbolul pentru a-și onora maestrul care a fost ars de viu în timpul unei persecuții.

Simbolul din cimitirele spaniole

În secolul al XIV-lea, craniile și oasele încrucișate marcau intrările în cimitirele spaniole fiind prezente și pe pietrele funerare, amintindu-le oamenilor de fragilitatea vieții.

În zilele noastre, pe lângă utilizarea ca semn de pericol, este îndeobște asociat steagului ce era arborat pe navele care se îndeletniceau cu jaful pe mare, navele de pirați.

În cimitirul multietnic din Sulina se găsește o piatră tombală cu un astfel de motiv ornamental, cunoscută publicului ca aparținând mormântului unui pirat grec, decedat în a doua jumătate a secolului XIX.

Arta creștină și cavouri din cimitirul Bellu

Totuși, în afara acestei semnificații cu notă de senzațional, motivul craniului este regăsit și în arta religioasă creștină, în scena Răstignirii și reprezintă craniul lui Adam, care, conform tradiției, ar fi fost îngropat sub Golgota (Locul Căpățânii, în traducere).

Reprezentarea craniului pe monumente funerare o întâlnim, de exemplu, pe cavoul lui Dobre Nicolau (1821-1894) și Toma Dobrescu (1862-1934), realizat de către acesta din urmă în anul 1895, câte un craniu pe fiecare dintre cele două canate ale uşii de intrare.

Cavoul este amplasat în cimitirul Bellu, din București. Se evidențiază astfel semnificația de memento mori sau simbol al morții, în general.

Artefactul va fi amplasat în spațiul destinat Lapidariului Muzeului de Istorie, situat pe latura de vest a Cetății Aiudului.

---