Oficialii germani se pregătesc pentru orice întrerupere bruscă a livrărilor de gaze ruseşti cu un pachet de măsuri de urgenţă care ar putea include şi naţionalizarea unor firme vitale, au declarat în exclusivitate pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.
Potrivit surselor, pregătirile care sunt coordonate de Ministerul Afacerilor Economice, scot în evidenţă starea de alertă care există cu privire la livrările de gaze naturale care sunt vitale pentru producţia de oţel, mase plastice şi automobile a celei mai mari economii a Europei.
Anul trecut gazele naturale ruseşti au fost responsabile pentru 55% dintre importurile Germaniei iar autorităţile de la Berlin sunt presate să reducă o relaţie de afaceri cu Rusia care potrivit criticilor ajuta la finanţarea războiului din Ucraina.
Oficial, Berlinul a anunţat că vrea să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti dar cu toate acestea se aşteaptă să rămână dependent de livrările de gaze din Rusia până la mijlocul lui 2024.
Însă acum oficialii de la Berlin se tem că Moscova ar putea decide să întrerupă unilateral livrările de gaze şi vor să fie pregătiţi în eventualitatea unui astfel de scenariu.
Sursele citate de Reuters susţin că guvernul de la Berlin ar acorda noi credite şi garanţii pentru a susţine companiile energetice, pentru a le ajuta să faca faţă creşterii preţurilor, şi ar putea prelua sub umbrela statului o serie de firme vitale precum rafinăriile, susţin sursele.
Luna trecută, Berlinul a aprobat o modificare legislativă care, în ultimă instanţă, i-ar permite să preia controlul asupra companiilor energetice.
Acum guvernul german discută cum ar putea utiliza practic această măsură, de exemplu prin preluarea controlului la rafinăria PCK operată de grupul petrolier rus Rosneft la Schwedt, în apropiere de graniţa cu Polonia.
Această rafinărie este responsabilă pentru cea mai mare parte din importurile de petrol din Rusia ale Germaniei şi ar putea fi afectată de embargoul introdus de Uniunea Europeană împotriva ţiţeiului rusesc.
Potrivit surselor, Germania ar putea prelua pachete de acţiuni şi la alte companii. În 2018, Berlinul a făcut o mutare similară când banca publică de dezvoltare KfW a preluat 20% din acţiunile operatorului reţelei energetice 50Hertz în ideea de a respinge o ofertă de preluare venită de la firma chineză State Grid.
Cu toate acestea, o sursă a subliniat că pachetul de măsuri nu este încă finalizat, iar preluarea de pachete minoritare la companii precum şi o intervenţie la rafinăria Schwedt sunt încă analizate fără a fi luată o decizie definitivă.
De asemenea, Germania analizează modul în care ar putea raţionaliza gazele naturale într-o situaţie de urgenţă.
Autoritatea de reglementare analizează dacă să dea prioritate consumatorilor industriali faţă de cei casnici, ceea ce ar reprezenta o inversare a politicii actuale în care primele afectate de întreruperea livrărilor cu gaze sunt firmele.
Pe de altă parte, Germania este pregătită ca, în decurs de un an, să devină o forţă pe piaţa gazelor lichefiate graţie aprobării rapide a unor noi terminale de import care îi vor permite să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti, transmite Bloomberg.
Zilele trecute, Guvernul de la Berlin a anunţat un act legislativ care va reduce procesul de autorizare pentru construcţia unor astfel de terminale până la o zecime din intervalul de timp obişnuit.
Principala economie europeană are de gând să construiască patru terminale plutitoare pentru importul de gaze lichefiate, astfel încât să înlocuiască cel puţin 70% din gazele ruseşti importate prin conducte şi să îşi schimbe radical politica energetică după mai mulţi ani în care s-a opus gazelor lichefiate mai scumpe din SUA.
„Avem o şansă să facem ceea ce pare imposibil în Germania, să construim un terminal de gaze lichefiate în decurs de 10 luni şi să îl conectăm la reţeaua de aprovizionare cu gaze a Germaniei. Acest lucru nu este doar în interesul Germaniei ci punem la punct o infrastructură care reprezintă securitate pentru Europa”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, cu prilejul unei vizite în portul Wilhelmshaven.
Importatorii de gaze din Uniunea Europeană se grăbesc să găsească surse alternative de aprovizionare cu gaze pe măsură ce rup legăturile cu regimul lui Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina. Pentru Germania, ţară care îşi asigură din Rusia aproximativ jumătate din necesarul de gaze, livrările prin cele patru noi terminale pe care le are în vedere ar acoperi aproximativ o treime din consumul său anual şi de asemenea ar creşte, cu o cincime, capacitatea totală de import a UE.
„Guvernul german a putut să facă schimbări rapide în planurile sale energetice pentru a răspunde la riscul de a nu avea suficiente gaze. Aşa cum nu a mai făcut niciodată, Germania accelerează proiectele. Putem construi infrastructura în timp record”, a declarat Jorg Bergmann, directorul general de la Open Grid Europe, cel mai mare operator de reţea de gaze din Germania.
Germania a respins mulţi ani gazele naturale lichefiate americane iar cumpărătorii germani au preferat gazele naturale mai ieftine livrate prin conducte, iar Guvernul de la Berlin era îngrijorat că importul de gaze lichefiate produse prin fracturare hidraulică ar putea să îi afecteze imaginea în domeniul protecţiei mediului. Însă, invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat dramatic punctul de vedere al Berlinului. Noua lege, care ar urma să fie prezentată în cabinet pentru aprobare marţi sau miercuri, ar elimina anumite verificări de mediu, printre alte măsuri, pentru a accelera construcţia de terminale de gaze lichefiate, a declarat un oficial german sub protecţia anonimatului.