CITIRE

Descoperă România. Podul de piatră al lui Ștefan c...

Descoperă România. Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare

De mai bine de cinci veacuri în Negoiești din comuna Ștefan cel Mare există un pod de piatră ce ajută la trecerea peste pârâul Gârbovanul, un afluent de pe dreapta râului Trotuș. Despre acest pod se spune că a fost construit chiar în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Sursă foto: lafermaveche.ro

Un cunoscut economist S. P. Radianu a scris o lucrare intitulată „ Județul Bacău. Studiu agricol și economic ” în care povestea că „ În dreapta Trotușului se afla renumitul pod al Gârbovanului, presupus a fi făcut de Ștefan cel Mare și despre care tradiția zice că a costat un kertic domnesc de 2000 oca sare ”, în zilele noastre echivalentul a 3.000 kilograme.

Ortensia Racoviță scria în „ Dicționarul geografic al județului Bacău ” undeva pe la sfârșitul secolului XIX – lea despre podul „ Gârbovanului, zis și podul lui Ștefan ( plasa Trotuș, comuna Bogdana), pe pârâu Gârbovanu, al caii județene Adjud – Onești – Ocna. Legenda spune că podul acesta ar fi fost făcut de Ștefan cel Mare. Stricându-se cu vremea el a fost restaurat de Mihail Sturza, Domnul Moldovei ”.

Sursă foto: bejeus-bloguri.blogspot.com

În anul 1904 doctorul Constantin I. Istrati a studiat Biserica și podul de la Borzești și consemna că „ podul este construit din piatră cu mortar de var gros, bolta, de asemenea, construită cu bolovani rotunzi, iar capetele bolții care se văd sunt lucrate gros tot din bolovani rotunzi ”. Oamenii locului susțin că din bătrâni se spune că mortarul folosit la realizarea podului a fost obținut din var și albuș de ou. Cu trecerea anilor podul a trecut prin mai multe transformări, dar despre vremea lui Mihail Sturza menționat mai sus, doctorul Istrati spunea că „ s-a ridicat un mic monument spre pomenirea clădirii podului, dar el a fost distrus cu ocaziunea construcției liniei căii ferate. Bine că cel puțin a scăpat podul! ” remarca Constantin I. Istrati. O altă lucrare importantă de reabilitare a fost realizată între anii 1902 – 1903.
Peste acest pod a trecut până în anul 1959 Drumul Național 11 A, construcția însă și-a demonstrat puterea mai ales în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În acea perioadă pe pod treceau tancuri și diverse mașini grele. După finalizarea războiului pe acolo a fost drumul mașinilor grele pentru utilaje petroliere care realizau transportul între Ploiești și Moinești. În anul 1959 drumul din apropierea podului a fost modernizat și betonat, astfel monumentul lui Ștefan cel Mare a rămas în afara șoselei.

Sursă foto: desteptarea.ro

În apropierea anilor 70 – 80 s-a cautat o variantă prin care lângă pod să fie ridicat un bust al voievodului, însă din tot planul inițial a fost realizat doar soclul. Chiar dacă în prezent nu mai este folosit pentru traficul auto, podul din secolul XV – lea este încă una din aptitudinile românilor de a realiza lucruri care să dăinuiască în timp, indiferent de vicisitudinile naturii, bătălii sau de ce nu chiar nepăsarea oamenilor.

În ziua de astăzi podul de piatră a lui Ștefan cel Mare are o lungime de 14 metri, o lățime de opt metri, o înălțime de 11 metri și o deschidere a bolții de circa 5,80 metri. Adunând toate aceste criterii de clasare a monumentului istoric și arhitectura Podului lui Ștefan cel Mare de la Negoești, acesta a fost inclus în grupa valorică „ A ” pentru o importanță universală.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.