La aproape un deceniu după ce Uniunea Europeană a restricţionat pentru prima dată utilizarea neonicotinoidelor, insecticidele folosite pentru tratarea seminţelor, dar care omoară albinele, România nu a luat măsuri în această privință, potrivit politico.eu.

România s-a bazat pe tratarea seminţelor pentru a-şi susţine exporturile profitabile, poziţie pe care ONG-urile şi apicultorii o denunţă ca fiind o încălcare flagrantă şi de rutină a legislaţiei, scrie politico.eu.

În timp ce Comisia Europeană a interzis pe deplin neonicotinoidele, sau neonicele, în 2018, după ce îngrijorările cu privire la impactul lor asupra albinelor au dus la restricţii iniţiale în 2013, Ministerul Agriculturii din România a ocolit, recurgând la un mecanism de scutire din principala lege a UE privind pesticidele, conceput ca o măsură de ultimă instanţă pentru a salva o recoltă pe cale de dispariţie.

România continuă să ocolească restricţiile

România continuă să ocolească restricţiile susţinând că neonicotinoidele sunt singurele mijloace eficiente de a proteja culturile de infestările devastatoare.

Criticii spun că Executivul ignoră alternativele existente şi acceptă toate cererile de derogare depuse de puternice grupuri agricole şi agrochimice.

În România, situaţia este deosebit de rea pentru apicultorii români, deoarece neonicotinoidele au fost folosite pentru a cultiva câmpuri întinse de floarea soarelui şi porumb, toate culturile considerate foarte atractive pentru polenizatori. Utilizarea pesticidelor interzise, susţin apicultorii, serveşte doar intereselor unui număr mic de cultivatori puternici şi celor ale unui guvern care nu doreşte să renunţe la locul său de unul dintre giganţii exportatori de cereale din UE.

Lipsa puterii de reglementare

Situaţia grea a apicultorilor din România evidenţiază şi mai mult modul în care deficienţele flagrante ale abilităţilor Comisiei Europene de a-şi aplica propriile reguli şi de a înfrâna disponibilitatea deseori deschisă a ţărilor de a exploata lacunele de reglementare pot lăsa „fără dinţi“ regulile sale verzi.

În interviurile cu autorităţile UE, ONG-uri şi apicultori şi fermieri români, politico.eu a constatat că lipsa resurselor şi a puterii de reglementare, fie în cadrul unităţilor executive ale Comisiei, fie în cadrul agenţiei sale ştiinţifice principale, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), au înrădăcinat această problemă. Comisia a respins cererile de interviu. În răspunsurile scrise la întrebările de la Politico, a recunoscut că EFSA nu are resurse suficiente pentru a „verifica sistematic” toate derogările şi a confirmat că, în România, derogările sunt „acordate la cerere”.

Într-un audit din 2019, în România, a identificat, şi lipsa de personal şi de resurse ca fiind o „problemă gravă” care împiedică implementarea corectă a regulilor sale privind pesticidele.

Ministerul Agriculturii din România a refuzat, de asemenea, un interviu, dar, într-un răspuns scris, a spus că derogările anuale sunt necesare „pentru că nu există alternative”.

Covor de albine

În toată România, practica utilizării derogărilor împinge apicultorii şi fermierii într-un parteneriat din ce în ce mai dezechilibrat, transformând legătura lor, cândva reciproc avantajoasă, într-o relaţie toxică.

Constantin Dobrescu, vicepreşedintele Romapis, a spus că folosirea continuă a neonicului joacă „un rol major” în ratele „dezastruoase” de pierderi de colonii cu care se confruntă apicultorii în fiecare an.

„Când părăsesc [un loc cu hrană], apicultorii găsesc un covor de albine în locurile unde erau stupii”, a spus el. Potrivit cifrelor COLOSS, un grup internaţional de cercetare care monitorizează decesul albinelor, apicultorii din România şi-au pierdut 32,5 la sută din coloniile lor în perioada de iarnă 2020-2021, o cifră despre care Dobrescu a spus că este printre cele mai mari din Europa. „Dacă o fermă de vite ar pierde una din trei vaci, ar fi o tragedie”, a spus el. „Dar noi, apicultorii, ne obişnuim deja cu asta – ştim că în fiecare an va trebui să înlocuim coloniile de albine pierdute în anul precedent.” Folosite în cea mai mare parte la tratarea seminţelor, neonicotinoidele sunt astăzi cel mai utilizat tip de insecticid agricol. Ele acţionează prin încărcarea ţesuturilor, nectarului şi polenului unei plante cu toxine care ucid insectele, făcându-le extrem de eficiente în uciderea dăunătorilor nedoriţi – dar şi a altor insecte, cum ar fi albinele, fluturii şi alţi polenizatori sălbatici. Interdicţia la nivelul UE a venit după ce studiile au arătat că neonicotinoidele dăunează sistemului nervos al albinelor, provocând paralizie şi moarte şi afectând abilităţile lor vitale de zbor şi navigaţie. Alte studii arată, de asemenea, că reduc fertilitatea şi eficienţa polenizării şi le leagă de declinul global al polenizatorilor. Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Cultivatorilor de Porumb din România (APPR), a spus că nu există nicio cale de a ocoli derogările pe care le solicită anual, în special pentru recoltele de floarea soarelui şi porumb. „Nu există alternative, de aceea avem nevoie de o derogare. În măsura în care nu există alternative, este o urgenţă”, a spus ea. Creţu a spus că niciunul dintre apicultorii cu care au lucrat nu s-a plâns vreodată. Dar apicultorii nu prea au de ales, deoarece câmpurile de monocultură continuă să înghită zone mai mari de pământ.

Cristian Trancioveanu, un apicultor la scară mică, a spus că stupii lui cad într-o linişte ciudată după fiecare sezon de vară, deoarece albinele sale mor sau nu se întorc acasă. Stupina lui de 60 de colonii este situată în Popeşti-Leordeni. Într-un interviu, apicultorul în vârstă de 38 de ani a spus că pune deoparte bani în fiecare an pentru a-şi repopula stupii, pentru a compensa moartea masivă obişnuită. „Ştiu deja la ce să mă aştept anul acesta. Va fi dezastruos”, a spus el. În timpul celui mai dramatic episod în urmă cu aproximativ cinci ani, el a spus că ar putea „strânge numărul rămas de albine într-o singură mână”.

În UE, repopularea coloniilor a absorbit de ani de zile cea de-a treia cea mai mare parte din programele apicole naţionale ale UE. În România, reprezintă cea mai mare cheltuială unică.

Sursa politico.eu, preluat de stiri.tvr.ro

---