Raportul publicat de Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății (HEI, după denumirea în limba engleză), o organizație de cercetare independentă, fără scop lucrativ, cu sediul în SUA, a constatat faptul că poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial în 2021. Pe lângă aceste decese, milioane de oameni trăiesc cu boli cronice debilitante, punând o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate, a economiilor și a societăților.

Realizat pentru prima dată în colaborare cu UNICEF, raportul remarcă vulnerabilitatea deosebită a copiilor sub cinci ani, printre efectele observate la nivelul sănătății numărându-se nașterea prematură, greutatea mică la naștere, astmul și bolile pulmonare. În 2021, expunerea la poluarea atmosferică a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani, devenind astfel al doilea factor principal asociat cu riscul de deces la nivel mondial pentru această grupă de vârstă, după malnutriție. În mod uluitor, 500.000 dintre aceste decese survenite în rândul copiilor s-au datorat poluării aerului din gospodării din cauza gătitului în interior cu combustibili poluanți, în special în Africa și Asia.

Noul raport SoGA prezintă o analiză detaliată a datelor publicate recent în cadrul studiului „Impactul global al bolilor” realizat în 2021, care arată efectele grave asupra sănătății populației de pretutindeni provocate de poluanți precum pulberile fine în suspensie (PM2,5), poluarea aerului din gospodării, ozonul (O3) și dioxidul de azot (NO2). Raportul include date referitoare la peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume, semnalând faptul că aproape orice persoană de pe pământ respiră zilnic o cantitate dăunătoare de aer poluat, având implicații majore pentru sănătate.

Peste 90% dintre aceste decese cauzate de poluarea atmosferică la nivel global – adică 7,8 milioane de persoane – sunt atribuite poluării aerului cu PM2,5, inclusiv poluării cu PM2,5  a aerului înconjurător și a aerului din gospodării. Aceste particule minuscule, cu un diametru de sub 2,5 micrometri, sunt atât de mici încât rămân în plămâni și pot pătrunde în sânge, afectând numeroase organe și crescând riscul de apariție a unor boli netransmisibile în rândul adulților, cum ar fi bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, diabetul, cancerul pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Potrivit raportului, s-a constatat faptul că PM2,5 este cel mai fiabil și mai precis indicator al rezultatelor slabe în materie de sănătate la nivel mondial.

În 2021, expunerea pe termen lung la ozon a contribuit, potrivit estimărilor, la 489.518 decese la nivel mondial, inclusiv la 14.000 de decese provocate de BPOC apărută în urma expunerii la ozon la nivelul Statelor Unite, mai multe decât în alte țări cu venituri mari. Odată cu încălzirea planetei ca urmare a efectelor schimbărilor climatice, regiunile cu un nivel crescut de NO2 se pot aștepta la un nivel de ozon mai ridicat, cu un impact și mai mare asupra sănătății.

În România, se estimează că 68 de copii și-au pierdut viața din cauza poluării aerului în 2021, 63 dintre aceștia înainte de a împlini un an. În 2021, se estimează că, în România, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului.

Sursa foto: UNICEF