18 aprilie 2024, 23:09

Povestea celui mai iubit ambasador la București. Nonconformistul Coen Stork

Figură emblematică printre occidentalii care au sprijinit disidența românească în vremea comunismului, Coen Stork (Coenraad Frederik Stork) a fost unul dintre cei mai activi diplomaţi occidentali pe vremea regimului Ceauşescu.

În 1988 şi 1989, Coen Stork a jucat un rol esenţial în sprijinirea disidenţilor din România (Mircea Dinescu, Doina Cornea, Gabriel Andreescu, Radu Filipescu şi alţii). După Revoluţie, a contribuit la readucerea României şi a societăţii româneşti pe făgaşul democraţiei.

Apropiat de România până în ultima clipă

A rămas apropiat de ţara noastră chiar şi după ce şi-a încheiat mandatul de ambasador şi a ieşit la pensie, venind aici în mod regulat ca reprezentant al unor organizaţii de apărare a drepturilor omului. De altfel, fiul său, Daniël Stork, la rândul său diplomat, a confirmat, într-o postare în pagina de Facebook a Arhivelor Diplomatice ale MAE român, că ultima călătorie externă a tatălui său, cu câteva luni înainte să moară, în 2017, a fost în România. Țara de care a rămas atașat până în ultima clipă.

Într-o zi de 16 decembrie, ziua care a schimbat istoria României, ziua în care curajul extraordinar al unor tineri din Timișoara avea să ducă la căderea regimului comunist, după 31 de ani, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe îi aduc un omagiu fostului ambasador olandez.

Evocare

”La 31 de ani de la începutul Revoluției române și al sfârșitului regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, dorim să evocăm figura luminoasă a lui Coen Stork, fost reprezentant diplomatic al Regatului Țărilor de Jos în România între 1988 și 1993, “cel mai iubit dintre ambasadori”, așa cum inspirat a fost numit de Gabriel Andreescu în titlul unei cărți de dialoguri!”, notează Arhivele Diplomatice.
Coenraad Frederik Stork (28 martie 1928-23 octombrie 2017) a studiat la Universitatea din Leiden, intrând în diplomaţia neerlandeză în 1959. A îndeplinit misiuni în serviciul exterior la Bagdad, Pretoria, Paris, Buenos Aires, Helsinki şi Londra, parcurgând pe rând treptele diplomatice. Spre finalul carierei a fost ambasador al Regatului Țărilor de Jos în Cuba (1982-1987) şi în România (1988-1993).

A participat ca observator la procesul lui Nelson Mandela

Aflat la post în Africa de Sud, în 1964, Coen Stork a fost unul dintre puținii diplomați străini care au participat în calitate de observatori la procesul lui Nelson Mandela și al altor lideri ai Congresului Național African, sfidând regimul politic de apartheid într-o perioadă în care drepturile omului erau sistematic încălcate în multe state.
De altfel, dedicația sa de o viață pentru apărarea drepturilor omului l-a determinat pe Coen Stork să activeze după pensionarea din serviciul diplomatic în cadrul Comitetului Helsinki din Țările de Jos, al cărui director a fost între 1996 și 2009, aflăm în continuare de la Arhivele Diplomatice.

Apogeul regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu

Atunci când Coen Stork a preluat postul de ambasador al Regatului Ţărilor de Jos la București, România parcurgea una dintre cele mai întunecate perioade din istorie, regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu atingând apogeul restricțiilor economice impuse populației și, totodată, al opresiunii oricăror forme de dizidență și al izolării internaționale.
Coen Stork a intrat aproape imediat în coliziune cu regimul dictatorial, oficialii comuniști fiind intrigați, șocați și profund deranjați atât de nonconformismul și curajul său, dar mai ales de preocuparea pentru apărarea drepturilor puținilor disidenți autentici din România, care au avut curajul să înfrunte comunismul înainte de căderea acestuia (Doina Cornea, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, Mircea Dinescu, Andrei Pleșu şi alţii).
8 ianuarie 1988 – Telegramă de la Ambasada României la Haga privind întâlnirea cu noul ambasador numit al Țărilor de Jos în România, Coen (Coenraad Frederik) Stork (AMAE).

8 ianuarie 1988 – Telegramă de la Ambasada României la Haga privind întâlnirea cu noul ambasador numit al Țărilor de Jos în România, Coen (Coenraad Frederik) Stork (AMAE).

Urmărit de Securitate

Securitatea a desfășurat atunci o vastă operațiune de supraveghere a nonconformistului diplomat, care îi punea în dificultate pe ofițerii de filaj atunci când traversa Bucureștiul cu bicicleta!

Venit la post în februarie 1988, ambasadorul Olandei şi-a creat în scurt timp un larg cerc de relaţii în rândul oamenilor de cultură şi artă, majoritatea cunoscuţi anterior a avea legături cu diplomaţii Ambasadei Marii Britanii. Din rândul acestora, ambasadorul cultivă cu insistenţă inclusiv prin vizite frecvente la domiciliu, pe cei cunoscuţi cu problem de securitate, printre care Andrei Pleşu, Mircea Dinescu, Dan Hăulică, Mihnea Gheorghiu etc.

În ultimul timp, ambasadorul olandez acordă o atenţie deosebită criticului de artă Andrei Pleşu şi soţiei acestuia, pe care îi vizitează la domiciliu cel puţin o dată pe săptămână, de regulă noaptea. Ultimele două contacte au avut loc în zilele de 24 şi 27 iulie a.c, între orele 23.00 şi 02.00 ”, nota Securitatea referitor la ambasadorul olandez.

1 februarie 1989 – Informare a Centralei MAE către Ambasada României la Haga, privind stadiul relațiilor bilaterale și notificarea ambasadorului Coen Stork privind dezacordul autorităților comuniste de la București față de acțiunile sale politice și umanitare.

1 februarie 1989 – Informare a Centralei MAE către Ambasada României la Haga, privind stadiul relațiilor bilaterale și notificarea ambasadorului Coen Stork privind dezacordul autorităților comuniste de la București față de acțiunile sale politice și umanitare.

Pe lângă Securitate, care a constituit un veritabil “roman de filaj“ – Dosarul de Securitate al unui ambasador: Coen Stork, diplomatul le-a făcut mari probleme și omologilor săi din diplomația ceaușistă, în Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe păstrându-se numeroase documente relevante pentru activitatea umanitară și poziția fermă pentru democrație și protecția drepturilor omului într-un context complet ostil.

Documentele anexate de Arhivele Diplomatice fac parte din expoziția realizată de Arhivele Diplomatice  ale Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu Ambasada Țărilor de Jos în România și Arhivele Naționale ale Țărilor de Jos, dedicată împlinirii a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale dintre cele două state,ccu ocazia vizitei oficiale la Haga a ministrului Afacerilor Externe român Bogdan Aurescu, la invitația omologului neerlandez Stef Blok, la 9 noiembrie 2020.

17 martie 1989 – Notă de audiență de la convocarea de urgență a lui Coen Stork la MAE român, din care rezultă răcirea accentuată a relațiilor României cu Țările de Jos, datorată acțiunilor pentru respectarea drepturilor omului, percepute ca o amenințare directă de regimul Ceaușescu (AMAE).

17 martie 1989 – Notă de audiență de la convocarea de urgență a lui Coen Stork la MAE român, din care rezultă răcirea accentuată a relațiilor României cu Țările de Jos, datorată acțiunilor pentru respectarea drepturilor omului, percepute ca o amenințare directă de regimul Ceaușescu (AMAE).

În 1993, la Editura All, a apărut volumul Cel mai iubit dintre ambasadori, în care Coen Stork dialoghează cu Gabriel Andreescu despre anii petrecuţi la Bucureşti.

În 2012, la Editura Athenaeum-Polak & van Gennep din Amsterdam, Peter Henk Steenhuis a publicat volumul De rode ambassadeur. Coen Stork: diplomaat van Pretoria tot Boekarest (Ambasadorul roşu. Coen Stork: diplomat de la Pretoria la Bucureşti).

În 2013, la Editura Humanitas a apărut Dosarul de Securitate al unui ambasador: Coen Stork, conţinând documente care arată cum poliţia secretă comunistă l-a urmărit pe diplomatul olandez.

Coen Stork a primit Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 1998 pentru „promovarea constantă a unei corecte imagini a României în lume şi pentru sprijinul deosebit acordat consolidării societăţii civile în România“.

A transmis presei occidentale texte semnate de intelectuali români

În anii cît a fost ambasador la București a transmis presei occidentale texte semnate de intelectuali români în care era criticată dictatura lui Ceaușescu, scrie Radio Europa Liberă Moldova.

El este cel care a scos prin curier diplomatic din România la începutul lui 1989 interviul acordat de Mircea Dinescu ziaristului francez Gilles Schiller publicat în martie 1989 în cotidianul „Libération”, și citat masiv după aceea la Radio Europa Liberă.

Materialul de presă apare în „Libération” şi face valuri în toată lumea. Drept urmare, Dinescu este pus sub arest la domiciliu.

Interviul acordat ziarului „Libération” de Mircea Dinescu la începutul lui 1989

Interviul acordat ziarului „Libération” de Mircea Dinescu la începutul lui 1989

Același Gilles Schiller l-a intervievat și pe Dan Petrescu, un alt disident român despre care s-a vorbit mult la Radio Europa Liberă înainte de 1989.

Diplomatul olandez a fost foarte activ în zilele Revoluţiei. La 21 decembrie 1989, când evenimentele au luat amploare şi în Bucureşti, Stork a fost pe străzi până la miezul nopţii, la baricada de la Intercontinental şi în cele mai fierbinţi puncte din Capitală, aminteşte rfi.ro.

Stork a făcut cunoscut Occidentului şi planul ceaușist de sistematizare a satelor din România.

În anul 2000 a reușit să convingă Ministerul de Externe olandez să aloce banii necesari înființării la București a Institutului Român de Istorie Recentă.

Coen Stork a încetat din viață în 23 octombrie 2017.

Sursa foto principală: Raul Ștef/PressOne


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE