CITIRE

Povestea tânărului care aduce cultura japoneză în ...

Povestea tânărului care aduce cultura japoneză în România. INTERVIU Șerban Georgescu, despre Țara Soarelui Răsare, obiceiuri nipone și cel mai căutat tatuator din Tokyo

Fie că vorbim despre consolidarea economică sau despre contribuția adusă la dezvoltarea tehnologiei, Japonia este recunoscută drept una dintre cele mai puternice țări din lume. Cândva, se credea că este prima țară care vede răsăritul soarelui. Conform legendelor, Țara Soarelui Răsare are o istorie de două milenii și jumătate.

În întreaga lume, tinerii sunt fascinați de cultura japoneză. Unul dintre aceștia este Șerban Georgescu, absolvent al Facultății de Relații Internaționale din cadrul Universității Româno-Americane și al programului masteral Spațiul Public European din cadrul SNSPA. În 2005, a fondat Centrul de Studii Româno–Japoneze „Angela Hondru”. În prezent, este coordonatorul CSRJ-AH și directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane.

Șerban Georgescu, încercând să întărească relațiile dintre România și Japonia

Șerban Georgescu, încercând să întărească relațiile dintre România și Japonia

În fiecare an, Șerban pregătește noile generații de studenți interesați de programele centrului de studii Româno-Japoneze și organizează Zilele Culturii Japoneze în București, încercând să le transmită tinerilor tot ceea ce a învățat din contactul avut cu Țara Soarelui Răsare.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Șerban a vorbit despre cultura și obiceiurile japoneze, dar și despre problemele cu care se confruntă românii plecați în Japonia.

Șerban Georgescu, încercând să întărească relația dintre România și Japonia

Șerban Georgescu, încercând să întărească relația dintre România și Japonia

editiadedimineata.ro: De ce te pasionează cultura japoneză?

Șerban Georgescu: Ceea ce mă atrage la cultura japoneză este profunzimea, atenția la detalii și doza de dedicare pe care o presupune. Într-o lume din ce în ce mai grăbită, într-o perioadă în care indivizii consumă mult și se plictisesc repede, posibilitatea de a te bucura de frumusețea unică a lucrurilor trecătoare mi se pare o gură de aer proaspăt. Probabil că nu sunt foarte diferit de cei care acum o sută de ani descopereau în Japonia propria nevoie de rădăcini, armonie socială și repere.

editiadedimineata.ro: Ai fost în Japonia? Cum ai ajuns acolo? Ce te-a marcat?

Șerban Georgescu: Am ajuns în Japonia pentru prima dată în 2010, deși cu mintea fusesem acolo de milioane de ori. În februarie 2010 avea loc cea de-a doua ediție a Programului Cultural organizat de Centrul de Studii Româno – Japoneze. Acest program este un adevărat tur de forță în care un grup restrâns de cursanți și profesori ai Centrului, împreună cu partenerii de la Free Spirit Travel, vizităm anual 12-13 orașe din Japonia. Programul este conceput în așa fel încât să te poți bucura și de agitația din metropolele japoneze, dar și de atmosfera unică a unui atelier de ceremonia ceaiului, de saltul în viitor atunci când în fața ochilor noștri, într-o hală unde nu se afla niciun om, roboți uriași construiau mașini.

Japonia mi-a lăsat o puternică impresie din primele momente, am avut șansa să stau încă din prima zi la Tokio într-un ryokan (han tradițional) aflat într-un cartier periferic al capitalei nipone. Am ajuns acolo direct de la aeroport, după-amiaza. Primul zgomot pe care mi-l amintesc din Japonia este acela al unor bufnituri repetate. Eram într-o cameră clasică, cu tatami, așadar fără pat, fără mobilier european, foarte mică și aflată la nivelul străzii. Am deschis geamul să văd care este sursa zgomotului și ceea ce am văzut m-a purtat parcă într-o scenă de anime : pe o străduță îngustă, fără trotuar, așa cum sunt în Japonia, mărginită de case micuțe cu grădini minuscule, un tată proaspăt întors de la muncă prindea în mănușă mingea de baseball aruncată de fiul său. Deși au trecut mulți ani încă îmi aduc aminte perfect culorile unui asfințit de februarie blând la Tokio.

Șerban Georgescu și fiul său, în Țara Soarelui Răsare

Șerban Georgescu și fiul său, în Țara Soarelui Răsare

editiadedimineata.ro: Ce trebuie să știm despre Japonia? De ce trebuie să știm asta?

Șerban Georgescu: Deși am călătorit mult, cred ca Japonia este singurul loc unde, în ciuda globalizării simt întotdeauna că sunt într-o cultură complet diferită, guvernată de alte principii, cu un simț estetic aparte și unde lumea nu simte în niciun caz aceeași flexibilitate față de reguli ca aici, în România. Cred că acest lucru este cel mai important de ținut minte, faptul că regulile nu se negociază. Regulile sunt făcute pentru ca societatea să funcționeze, iar ca acest lucru să se petreacă nu există prea multe note de subsol, excepții, scurtături sau norme speciale pentru fiecare în parte.

Șerban Georgescu în Japonia alături de tineri interesați de cultura japoneză

Șerban Georgescu în Japonia, alături de tineri interesați de cultura japoneză

editiadedimineata.ro: Există tineri interesați de cultura japoneză în România? Cum îi atrageți la Centrul de Studii Româno – Japoneze „Angela Hondru”?

Șerban Georgescu: Avem în acest moment trei sute de tineri (studenți și elevi de liceu) care studiază limba japoneză la Centrul nostru, dar și o listă de așteptare. Avem trei profesori de limbă japoneză în acest moment și ne pregătim să angajăm al doilea profesor nativ. Cred că această scurtă descriere arată o parte din ceea ce înseamnă interesul românilor pentru Japonia.

Pe lângă cursurile de limba japoneză, Centrul de Studii Româno – Japoneze „Angela Hondru” (CSRJ-AH), organizează sau coorganizează alături de partenerii noștri cursuri de taiko (tobe japoneze), origami, ceremonia ceaiului, arte marțiale etc. Pe parcursul unui an câteva mii de persoane participă la evenimentele culturale organizate de noi, școlile de vară. Cred că pentru români Japonia reprezintă acel ideal greu de atins.

Șerban Georgescu în Japonia alături de tineri interesați de cultura japoneză

Șerban Georgescu în Japonia, alături de tineri interesați de cultura japoneză

editiadedimineata.ro: Încurajezi tinerii din România să meargă în Japonia? Cât de greu le este să se adapteze acolo? Cu ce se confruntă?

Șerban Georgescu: În cei 14 ani de când a fost înființat, CSRJ-AH a oferit posibilitatea cursanților săi să meargă în Japonia prin intermediul Programului Cultural, cu ocazia unor stagii de practică (la mari corporații japoneze sau la hoteluri de 5* în Okinawa) sau cu ocazia unor burse de studii la universitățile partenere. În ultimii ani am avut posibilitatea să oferim chiar burse Erasmus+ studenților noștri prin care Uniunea Europeană le finanțează celor interesați atât transportul cât și cheltuielile necesare șederii în Japonia. Combinate, toate aceste programe au făcut posibil ca aproximativ 250 de cursanți ai noștri să ajungă în Țara Soarelui Răsare.

Adaptarea nu este neapărat ușoară, distanța mare față de casă, bariera lingvistică și culturală pot creea un anumit disconfort, dar în marea majoritate a cazurilor studenții noștri au parte de o experiență minunată acolo poate și datorită faptului că noi îi încurajăm să se întoarcă. Aș dori însă, la capitolul ospitalitate, chiar dacă le sunt profund recunoscător tuturor prietenilor și partenerilor noștri din Japonia, să evidențiez două locuri unde ne simțim întotdeauna ca acasă: Kanazawa și Fukui.

La Kanazawa, unde se procesează o mare parte din aurul din Japonia suntem întâmpinați la gară de reprezentanții prefecturii Ishikawa cu ceai cu pulbere de aur, în faimoasa gradină Kenroku-en putem să ne răcorim cu o înghețată al cărei topping este foița de aur. Sub îndrumarea maestrului Nomura (un cunoscut artist ikebana) am putut observa în ultimii zece ani acest oraș devenind încet, încet o atracție turistică.

La Fukui cred că am întâlnit definiția ospitalității, dacă ar fi să aleg un singur exemplu aș aminti faptul că autocarul universității partenere ne-a așteptat la gară pentru a ne transporta la hotelul aflat pe vizavi de aceasta. Studenții noștri se simt extraordinar de fiecare dată la Fukui.

Șerban Georgescu în Japonia alături de tineri interesați de cultura japoneză

Șerban Georgescu în Japonia, alături de tineri interesați de cultura japoneză

editiadedimineata.ro: Există români care s-au făcut remarcați în Japonia?

Șerban Georgescu: Aproape toți românii care au decis să rămână în Japonia și cu care am păstrat o relație strânsă au reușit să își găsească un loc al lor în societatea niponă. Bineînțeles nu este în niciun caz o regulă, însă pot exemplifica prieteni ai Centrului care au cariere de succes în mediul academic și în cercetare, în mediul de business, atât în cadrul unor corporații cât și având propriile afaceri (consultanță, comerț, restaurant etc.). Unul dintre cei mai căutați tatuatori din Japonia are atelierul în Shibuya din Tokyo, unul dintre cele mai faimoase cartiere din lume și este rudă cu Constantin Brâncuși.

editiadedimineata.ro: Există practici în Japonia care crezi că ar putea fi adoptate în România?

Șerban Georgescu: Unul dintre principalele motive pentru care am deschis Centrul de Studii Româno – Japoneze este dorința de a încerca măcar să învățăm câte ceva din sistemul educațional japonez care cred că este fundamentul reușitei societății nipone. Respectul pentru ceilalți, abilitatea de a lucra în echipă, importanța grupului, respectul pentru școală și profesori, sentimentul de apartenență, loialitatea, disponibilitatea la efort, pregătirea permanentă pentru a face față provocărilor mediului în care trăiesc, responsabilitatea față de mediul înconjurător și, deși aș mai putea continua, o să mă opresc aici.

editiadedimineata.ro: Să ne imaginăm că ajungi într-o poziție publică importantă. Ce ai face pentru a întări relațiile dintre România și Japonia?

Șerban Georgescu: Cred că în primul rând aș încerca să le ofer mai multă predictibilitate din partea noastră. Chiar dacă la nivel interuman relațiile dintre noi decurg bine, la nivel instituțional reușim să-i surprindem constant. Pe lângă faptul că acest lucru în sine nu este ceva pozitiv, surprizele oferite de noi în ultimii ani nu au fost neapărat cele mai plăcute. Ne amintim cu toții vizita primului ministru Abe de anul trecut sau etern planificata linie de metrou până la aeroport. Mi-ar plăcea să ne organizăm mai bine și să reușim să ne ținem de ceea ce ne-am propus.

Foto cover: De la stânga la dreapta, Ryo Higaki, unul dintre scenariștii seriei Ghost in the Shell, Kenji Kamiyama, regizorul Ghost in the Shell, Stand alone complex, și cel ce va realiza următoarea serie GITS pentru Netflix, Șerban Georgescu, coordonatorul CSRJ-AH, și Yoshiki Sakurai, producător Netflix | Sursă: Banda Foto @ Zilele Culturii Japoneze


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.