Cel mai important rol în influenţarea vieţii contemporane îl deţine astăzi, incontestabil, tehnologia. În acest context, am luat legătura cu Julian Atanasoae, consultant pe zona de cloud computing și dezvoltare de aplicații la Microsoft.

Iată ce am aflat în urma interviului!

Bună Julian! Pentru început aș dori să te întreb cum ți-ai descoperit pasiunea pentru domeniul IT și de când activezi în această industrie?

Pasiunea pentru domeniul IT o am de mic copil, se poate spune că m-am născut cu calculatorul “în mână”, la vârsta de 2 ani.

Julian Atanasoae:  Aveam Windows 95 și n-o să-l uit niciodată. Știi cum sunt copiii noștri din ziua de azi care se nasc cu tableta și nu-i mai poți dezlipi de ea? Reacțiile pe care le văd acum din categoria –  „vai maică își strică ochii”, „vai maică numa’ prostii învață de-acolo”, „da’ să mai iasă și pe-afară” – le vedeam și atunci la fel de proeminent, de la aceleași categorii de persoane. Nu zic că nu ieșeam pe-afară, și nu zic că nu există și părți mai puțin pozitive, dar mi-a plăcut mereu programarea și gândirea logică, îmi plăcea să stau să înțeleg cum funcționează diverse lucruri.

Prima carte de programare software am primit-o când eram prin clasa a II-a, Visual Basic 6.0 – Ghidul Programatorului, de la editura Microsoft Press, şi am început să fac programe simple, mai mult din joacă, de genul: cum se generează o fereastră, cum se adaugă butoane, cum se lucrează cu imagini, iar cu timpul am început să fac lucruri mai complexe.

De activat în industrie, activez din liceu, când mi-am publicat primele aplicații în Windows Store, la vremea respectivă având 16 ani. Primul job cu contract l-am început la 19 ani și am tot lucrat în timpul facultății. La momentul actual, lucrez la Microsoft România, fiind consultant pe zona de cloud computing și dezvoltare de aplicații.

Ce limbaje de programare și alte tehnologii sunt căutate de marile companii?

Întrebarea asta-i foarte complicată de fiecare dată. Iar răspunsul este unul foarte generic și vag – „de toate”. În funcție de zona de activitate a companiilor, se caută de la limbaje procedurale (C#, Java, C++) până la limbaje funcționale (F#, Haskell, Scala), de fapt ele pot fi încadrate în multe categorii, în funcție de cum le judeci – pentru simplitate mă voi rezuma doar la această explicație.

De asemenea, există și limbaje specializate, gen R pentru statistică și analiză de date, sau COBOL care este des folosit pentru sisteme financiare.

Ca să dau o statistică oficială, cea mai bună sursă care îți va da un răspuns foarte apropiat de realitate legat de această întrebare, este survey-ul anual realizat de Stack Overflow.

Aici, pe lângă cele mai folosite limbaje, se pot vedea date precum tipul de profesii pe care le au oamenii (nu toți sunt programatori, în mod evident – există testeri, există administratori de baze de date, există data scientists, există product manageri, designeri), date geografice, pe unde au studiat, în ce domenii (nu toți sunt absolvenți de facultăți în acest domeniu, deși sunt foarte buni), modul în care învață, experiență, vârstă etc.

Care sunt sursele tale de informare din domeniul IT?

Sursele de informare sunt în general site-urile de știri de profil – câteva exemple sunt The Verge, TechCrunch, Ars Technica, Neowin, The Next Web, CNET, Windows Central, VentureBeat, Engadget etc. Însă, pe lângă știri, mai sunt și anumite bloguri de nișă pe care le urmăresc, de la diverși oameni care scriu pe platforme de genul Medium.com, MSDN și multe altele.

Având în vedere ultimele schimbări legate de protecția datelor cu caracter personal, ce măsuri obligatorii, concrete, trebuie sa ia o firmă pentru a se alinia prevederilor GDPR?

Din data de 25 mai, Regulamentul General de Protecție a Datelor impus la nivelul UE, protejează într-un mod mult mai strict viața privată și drepturile cetățenilor în raport cu entitățile care au acces la informații despre aceștia. Și în România, și în UE existau deja legi care reglementau protecția datelor cu caracter personal, precum și autorități care controlează și sancționează nerespectarea lor.

Diferența este că începând de acum, amenzile sunt mult mai mari, iar ele pot ajunge până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri. De asemenea, s-au redefinit concepte precum consimțământul utilizatorului, care trebuie cerut în mod explicit în mai multe situații. Știm cu toții că în anul 2018, există un număr foarte mare de companii care colectează date despre utlilizatori, de cele mai multe ori în scopuri comerciale, neexistând un control asupra lor. Prin această lege au intrat în vigoare o serie de prevederi care îți impun anumite reguli – despre cum să stochezi datele, trebuie să aibă acces la ele doar un număr restricționat de persoane, care să fie verificați în permanență de un așa-numit DPO (Data Protection Officer), despre consimțământ, despre modul cum trebuie să acționezi în care se întâmplă o breșă de securitate (utilizatorii trebuie notificați în cel mult 72 de ore de la observarea incidentului), și multe altele.

Toate astea se aplică în cazul în care ești o companie care are clienți în Uniunea Europeană, sau în cazul în care ești o companie cu sediul în Uniunea Europeană și prelucrezi datele unor persoane din alte țări non-UE. Mai mult decât atât, GDPR îi protejează și pe cei care sunt doar aflați pe teritoriul UE, inclusiv imigranții și cei fără acte – nu este obligatoriu ca aceștia să fie cetățeni.

Regulamentul se aplică și persoanelor fizice? Cine intră sub incidența termenului de “operator de date personale”?

Orice persoană fizică (PF, PFI, PFA, II, IF, Profesie Liberală) sau juridică (SC) care prelucrează date personale sunt obligate să respecte GDPR. Normele nu se aplică datelor prelucrate de către o persoană fizică din motive pur personale și nici activităților desfășurate în locuință, cu condiția să nu existe nici o legătură cu o activitate profesională sau comercială.

Datele personale sunt date care pot identifica o persoană fizică – pot fi date generale: nume și prenume, număr de telefon, adresă de domiciliu, email, număr și serie CI, ID pașaport, CNP, numărul permisului de conducere, numărul de asigurare socială sau de sănătate, număr înmatriculare, date despre cardul de credit/debit, fotografii și conținut video (inclusiv camere de supraveghere), adresa IP, locația telefonului, cookies.

De asemenea, pot fi și date cu caracter sensibil ca: originea rasială sau etnică, convingeri politice, religioase, sănătate, orientare sexuală, date genetice și biometrice, istoric infracțional, istoric educațional ș.a.m.d.

Ce sfaturi i-ai oferi unui pasionat care se află la început de drum?

Să identifice ce anume i-ar plăcea să facă – aplicații web, aplicații de mobil, inteligență artificială, dezvoltare de jocuri, graphic design, sunt foarte multe lucruri, nu spun că una ar fi mai interesantă decât alta, sau mai importantă/mai puțin importantă, sau mai bine/mai puțin bine plătită. În funcție de ce anume crezi că ți-ar plăcea, sigur se găsește ceva de făcut.

Odată ce ai identificat cam ce ai vrea să faci, investește și învață în direcția asta. Nu aștepta un profesor, o facultate, un moment să înveți ceva, ai tot internetul la dispoziție, cursuri la un click distanță. Nu apela doar la cursuri gratuite, mergi pe diverse platforme de e-learning care oferă și cursuri plătite în cadrul unor roadmap-uri (e.g. Pluralsight, Coursera, Udemy, Microsoft Virtual Academy etc.) și începe de acolo.

De îndată ce înveți bazele, gândește-te la o idee, ceva ce ți-ar plăcea să implementezi, o problemă pe care ai vrea s-o rezolvi pentru tine sau pentru alții. Și de-acolo, the sky is the limit.

---