Mai multe companii chineze înființează Departamente ale Forțelor Armate Populare, adică grupuri de voluntari responsabili de asigurarea ordinii publice.

Dezvoltarea lor este favorizată de autorități care reînvie astfel un concept drag lui Mao Zedong în anii ’60.

Companiile de stat chineze își pregătesc noi arme. Mulți dintre ei au înființat miliții de voluntari înarmați, notează cotidianul britanic Financial Times și canalul de știri american CNN.

„Cel puțin 16 grupuri mari au înființat celule combatante, potrivit unei analize a anunțurilor publicate în presa de stat în ultimul an”, afirmă CNN.

Profilul acestor companii este foarte variat: este vorba de compania care se ocupă de metroul din Wuhan, cât și de Grupul de investiții municipal din Shanghai sau de compania de management al apei din Huizhou.

Întărirea cooperării dintre armată și populație

În decembrie, Yili Group – cel mai mare producător de lactate din China și al cincilea ca mărime din lume – a devenit primul grup privat care a recurs la această practică. Dar nu trebuie să ne lăsăm păcăliți: „deși poate fi privat pe hârtie, guvernul central are întotdeauna un cuvânt de spus în deciziile unei companii atât de strategice ca Yili”, spune Marc Lanteigne, sinolog la Universitatea Arctic, din Norvegia.

Acesta este și un punct comun între toate aceste structuri care au instalat miliții în interiorul lor: sunt actori economici de importanță strategică în ochii celor de la putere.

Nu au nimic de-a face cu puținele mici afaceri locale care, în ultimii ani, au chemat și ele cetățenii să joace rolul de auxiliari privati ​​de poliție, amintește CNN. Faptul că de data aceasta sunt grupuri majore „înseamnă fără nicio îndoială că acum este o mișcare coordonată de la Beijing”, asigură Marc Lanteigne.

Mass-media chineză este zgârcită cu detalii privind numărul de indivizi care formează aceste noi miliții corporative și profilurile lor. Știm doar că sunt cetățeni de rând, supravegheați de Armata Populară Chineză care le asigură și pregătirea. Dar este imposibil de știut, de exemplu, cum sunt aleși. „Este testată loialitatea lor față de partid înainte să li se dea arme? Au experiență anterioară în armată sau în forțele de ordine?”, se întreabă Marc Lanteigne.

Dacă apariția acestor grupuri armate de întreprindere a putut surprinde „prin viteza cu care s-au înmulțit într-un an, nu este însă prima dată când acest lucru se întâmplă în China”, afirmă sinologul. Aceste miliții sunt denumite oficial Departamentele Forțelor Armate ale Poporului (PAFD – People’s armed forces department), termen care trebuie să reînvie amintirile chinezilor mai în vârstă. Mao Zedong făcuse, de fapt, eforturi pentru crearea acestor miliții în anii 1950 aproape peste tot în țară. Celebrul fondator al Republicii Populare Chineze a vrut să întărească oficial cooperarea dintre armată și populația locală.

Justificări similare au fost prezentate de autoritățile chineze actuale pentru a explica apariția acestor PAFD 2.0. Ministerul Apărării Naționale a explicat astfel, în cadrul unei conferințe de presă din octombrie 2023 – una dintre primele la care s-a discutat despre existența acestor miliții locale la un asemenea nivel al aparatului de stat – că „scopul a fost să încurajeze cetățenii să se implice mai mult în securitatea comunității lor și să promoveze o mai bună coeziune între indivizi și autoritățile publice”, rezumă Marc Lanteigne.

Modelul experimentului Fengqiao

Această versiune oficială, însă, spune doar o parte din povestea din spatele reapariției PAFD-ului. Trebuie să plasăm această întoarcere a unei instituții maoiste în contextul recuperării de către Xi Jinping a unei alte idei fixe ale lui Mao Zedong: așa-numitul experiment Fengqiao. Acesta este un episod istoric care a marcat profund cursul Revoluției Culturale, care a început în 1966.

Cu trei ani mai înainte, Mao Zedong a lansat campania „patru curățări” împotriva „elementelor recționare” ale societății și în județul Fengqiao, la sud de Shanghai, o parte a populației locale s-a mobilizat pentru a denunța „dușmanii” poporului. Foarte favorabil impresionat de povestea a ceea ce i s-a părut a fi o mișcare spontană, liderul comunist a presat ca „experimentul Fengqiao” să devină un model care să fie replicat peste tot în țară.

„A devenit o instituție care s-a bazat pe milioane de chinezi obișnuiți pentru a ajuta autoritățile de la fața locului să gestioneze tulburările locale”, a declarat Carlotta Rinaudo, specialist în China pentru International Team for the Study of Security (ITSS).) Verona. Modelul Fengqiao a devenit astfel un instrument important de control social pentru puterea maoistă.

După moartea lui Mao Zedong, „nimeni nu s-a referit oficial la ‘experimentul Fengqiao’”, subliniază site-ul de decriptare China Media Project. Pentru Beijing „promovarea dezvoltării economice a avut prioritate asupra controlului populației”, subliniază Carlotta Rinaudo. Experimentul Fengqiao a fost, de asemenea, strâns legat de excesele Revoluției Culturale și de vânătoarea totală împotriva opozanților.

Dar referința reapare odată cu venirea la putere în 2012 a lui Xi Jinping. Un an mai târziu, noul președinte a publicat un text intitulat „instrucțiuni importante pentru dezvoltarea ‘experimentului Fengqiao'”. „De atunci, Xi Jinping a vorbit despre asta în numeroase discursuri”, notează Carlotta Rinaudo. Președintele chinez s-a dus chiar la fața locului în septembrie 2023 pentru a marca cea de-a 60-a aniversare a acestui „experiment”.

„Cadrul ideologic permite explicarea reapariției Departamentelor forțelor armate ale poporului”, asigură Carlotta Rinaudo. Aceste miliții corporative sunt doar cel mai recent avatar al aplicării acestui model vechi de 60 de ani la toate nivelurile societății. De exemplu, guvernul a „înființat o linie directă pentru a permite cetățenilor de rând să raporteze escrocherii”, precizează experta ITSS.

Combaterea nemulțumirii sociale

În zece ani, inițiativele locale de a reînvia spiritul Fengqiao s-au înmulțit. Fie în Shanghai, fie în orașul-port Zhoushan, locuitorii sunt încurajați să denunțe anumite acțiuni sau să colaboreze cu autoritățile pentru a rezolva tulburările locale, a enumerat site-ul revistei „The Diplomat” într-un articol publicat joi, 22 februarie.

Este semn „că dezvoltarea economică nu mai este principala preocupare a regimului și că în ochii lui Xi Jinping trebuie să se concentreze la fel de mult pe menținerea ordinii sociale și a autorității partidului asupra societății”, rezumă Carlotta Rinaudo.

Particularitatea revenirii PAFD în această aplicare completă a modelului „Fengqiao” ține de timing. „Este expresia nervozității celor de la putere în fața consecințelor sociale ale încetinirii economice”, afirmă Marc Lanteigne.

Creșterea șomajului în rândul tinerilor, dificultăți în sectorul imobiliar și o scădere generală a nivelului de trai: autoritățile nu vor să fie lăsate fără mijloace de acțiune dacă nemulțumirea se transformă în proteste și apoi în tulburări ale ordinii publice. „Demonstrațiile împotriva măsurilor sanitare anti-Covid au avut un impact profund asupra autorităților”, notează Marc Lanteigne.

În opinia lui, Beijingul intenționează să se bazeze pe aceste miliții corporative pentru a anticipa mai bine posibilele mișcări sociale. „Acești cetățeni sunt văzuți ca cele mai bune instrumente de prevenire a problemelor, deoarece sunt deja implicați în comunitatea lor și pot avertiza autoritățile cu privire la posibilele tensiuni foarte devreme”, confirmă Carlotta Rinaudo.

Cireașa de pe tort: ​​aceste miliții corporative permit, de asemenea, Beijingului să-și consolideze controlul asupra grupurilor mari. O altă idee fixă ​​a lui Xi Jinping este aceea de a se asigura că întreprinderile nu-și iau prea multe libertăți față de directivele celor de la putere. Carlotta Rinaudo nu ar fi, așadar, surprinsă să vadă numărul acestor PAFD-uri înmulțindu-se și, de asemenea, ca ele să apară în sectorul foarte strategic Tech sau chiar în cadrul companiilor care s-au angajat în dezvoltarea noilor drumuri ale mătăsii.

---