O premieră istorică a fost consemnată joi. Ambasada României la Moscova a publicat lista celor peste 20.000 de prizonieri români morţi în lagărele sovietice în perioada 1941-1956.

Anunțul, care a fost postat în pagina Ambasadei României la Moscova de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, se referă la finalizarea Listei nominale a unui număr de 20.718 prizonieri de război (militari) și ”internați” (civili deportați) români, decedați între 1941 și 1956 în lagărele, spitalele și obiectivele speciale NKVD-MVD, respectiv în batalioanele de muncă sovietice, şi înhumaţi în cimitire şi locuri de înhumare multinaţionale pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse.

Numărul maxim care a putut fi identificat

20.718 este numărul maxim de prizonieri de război şi “internaţi” civili – cetăţeni români decedaţi în Rusia care a putut fi identificat în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea diplomatică timp de 10 ani (2009-2019), se arată în comunicatul Ambasadei României.

”Scoaterea la lumină şi aducerea la cunoştinţa urmaşilor şi opiniei publice din România a datelor de identificare ale foştilor prizonieri de război şi deportaţi români care nu s-au mai întors niciodată din Rusia reprezintă o PREMIERĂ pentru istoriografia românească. Totodată, rezultatul final al cercetărilor arhivistice ale Ambasadei României la Moscova în problematica prizonierilor de război şi victimelor române ale celui de-Al Doilea Război Mondial are o simbolistică aparte, dat fiind contextul marcării, în anul 2020, a 75 de ani de la încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale”, se mai arată în comunicat.

Lista nominală, întocmită în ordine alfabetică, a celor 20.718 militari prizonieri de război şi civili “internaţi” români decedaţi şi înhumaţi în Rusia poate fi consultată pe site-ul  Ambasadei României la Moscova:
https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/lista_2020.pdf

Lista este însoţită de Anexa “Locurile de amplasare a cimitirelor multinaţionale de pe teritoriul actualei Federaţii Ruse, în care sunt înhumaţi prizonieri de război și „internați” civili români decedați în anii 1941-1956”.

Ambasada semnalează, de asemenea, publicarea în decembrie 2019 (Editura Honterus Sibiu) a monografiei “Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România. Argumente arhivistice ruse”, elaborată de Ilie Schipor, ministru-consilier la Ambasada României la Moscova (2009-2019), care a scos la lumină din arhivele ruse şi calvarul celor peste 70.000 de cetățeni români (în majoritate, de origine etnică germană), deportaţi în contextul celui de-al Doilea Război Mondial în lagărele și batalioanele de muncă ale NKVD/MVD pentru a fi folosiţi la „reconstrucția URSS”.

Studiul, care vine să întregească fondul documentar al lucrărilor, studiilor, memorialisticii și cercetărilor științifice publicate până în prezent în România, poate fi consultat pe site-ul Ambasadei României la Moscova, la Relaţii Bilaterale / Comemorarea Eroilor Români, pct.2: https://moscova.mae.ro/node/933

10 ani de cercetări

Astfel, se încheie un proces care a durat 10 ani de cercetări efectuate de Ambasada României la Moscova în principalele arhive ruse: Arhiva de Stat a Federației Ruse (GARF – Государственный архив Российской Федерации / ГА РФ), Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA – Российский Государственный Военный Архив / РГВА), Arhiva de Stat Istorico-Militară Rusă (RGVIA – Российский государственный военно-исторический архив / РГВИА), Arhiva de Stat Economică Rusă (RGAE – Российский государственный архив экономики / РГАЭ), Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Social-Politică (RGASPI – Российский государственный архив социально-политической истории / РГАСПИ), Arhiva Centrală a Serviciului de Securitate a Rusiei (ȚA FSB – Центральный архив ФСБ
России / ЦА ФСБ), Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federației Ruse (ȚA MO – Центральный архив Министерства обороны Российской Федерации/ЦА МО РФ) ş.a..

Ambasadorul României la Moscova, Vasile Soare, spune că publicarea, după 10 ani de cercetări, a numelor celor care au murit în lagărele sovietice după ce au căzut prizonieri sau au fost deportați „este ca o lumină în casele celor care și-au pierdut părinții și bunicii în război”, notează Radio Europa Liberă.

„Am început acest demers de identificare a millitarilor și civililor deportați în 2002 când, într-o arhivă din Kazahstan, am găsit 8.000 de nume de români, dintre care 1.100 au decedat și au fost înhumați acolo. Cei aproape 21.000 de militari și civili decedați descoperiți de noi sunt numai din România, fără deportații din Basarabia și Bucovina. Pot să vă spun că numai pe teritoriul Rusiei au fost peste 500 de lagăre. În 288 dintre ele am descoperit și români. Am identificat aceste nume cu mare greutate, am studiat împreună cu echipa de la ambasadă peste 2.000 de dosare. Munca a fost îngreunată deoarece abia din 1943 s-a făcut o înregistrare a prizonierilor în lagăre. A fost o muncă dusă la extrem, fără falsă modestie. Scopul a fost acela să ne aducem morții acasă și să le redăm identitatea”, a declarat ambasadorul României în Federația Rusă, Vasile Soare.

3.600 de morți în 2 luni

Întrebat despre cauza morții celor din lagăre, ambasadorul a precizat că prizonierii români aduși în lagăre erau răniți, istoviți de luptă și înfometați de pe front. „În lagăre, bolile au făcut ravagii. Tifosul, păduchii… Erau condiții de război. Spre exemplu, într-un lagăr situat la 300 de kilometri de Moscova, în decurs de două luni au murit peste 3600 de români”, a mai precizat diplomatul.

Despre românii decedați după anul 1950 în lagăre, Soare ne-a precizat că aceștia erau dintre cei condamnați pentru crime de război și cei care refuzau să muncească. „Au fost pedepse de 5, 10, sau chiar 25 de ani de închisoare. Ultimii dintre ei au murit în 1956. Alții au fost supuși propagandei și îndoctrinați. Li se trimiteau manifeste în lagăre, li se spunea că România e distrusă și erau convinși să se înscrie pentru refacerea Armatei Roșii cu prețul întoarcerii în țară”, a mai declarat Vasile Soare.

Arhive sub cheie

Istoricul Stejărel Olaru susține că demersul ambasadei este lăudabil și că acesta era necesar pentru urmașii celor decedați după ce au fost luați prizonieri de război. „Din fericire, diplomația română acționează și pe acest plan și iată că, din când în când, are și rezultate. Scoaterea la lumină a urmelor militarilor români care și-au dat viața este un fapt cât se poate de pozitiv și lăudabil. Măcar urmașii acestor eroi trebuie să știe pe unde le sunt rămășițele. Sunt încă multe documente sub cheie în arhivele de la Moscova și cred că se poate lucra mai mult pe relația bilaterală România-Federația Rusă, pentru că în aceste arhive se pot descoperi informații interesante referitoare la cel de-al doilea război mondial și despre perioada care a urmat”, a declarat istoricul Stejărel Olaru.

---