20 iunie 2022, 18:31

Presa din Hexagon speculează. Sau nu. Va cumpăra România submarine Scorpene de la francezi?

Au pierdut francezii contractual de 90 de miliarde de dolari cu australienii, dar atunci când o ușă ți se închide, o fereastră se poate deschide. În cazul acesta vorbim, proabil, de o fereastră destul de mică…o ferăstruică, așa cam cât aia de la baie.

Presa franceză anticipează zilele acestea că Franța va propune României înzestrarea cu submarine de atac franceze din clasa Scorpene.

Mutarea se sincronizează atât cu vizita lui Emmanuel Macron la Baza „Mihail Kogălniceanu”, dar și cu declarația ministrului Dîncu, făcută la 10 mai.

Ipoteză. România ar putea cumpăra submarine

Cu ocazia vizitei, Emmanuel Macron a anunțat un plan ambițios pentru modernizarea Forțelor Navale Române. Ulterior, Ministrul Apărării Vasile Dîncu a anunțat că România și Franța au semnat o scrisoare de intenție privind înzestrarea Forțelor Navale Române cu „echipamente navale de ultimă generație”.

Nici Parisul și nici Bucureștiul nu au oferit mai multe informații cu privire la această scrisoare de intenție și ce anume ar viza mai exact, scrie DefenseRomania.

Desigur, în contextul în care Forțele Navale Române nu dispun decât de două fregate britanice achiziționate la începutul anilor 2000 și modernizate atunci, fregate din clasa Type 22, redenumite Regina Maria și Regele Ferdinand, în rest tehnică sovietică, primul lucru la care presa franceză s-a gândit după anunțul lui Emmanuel Macron a fost programul „Corveta multifuncțională”.

Program blocat

Este vorba de un program (blocat în ultimii trei ani) prin care Naval Group și Șantierul Naval Constanța au câștigat licitația pentru construirea a patru corvete Gowind 2500, dar și modernizarea celor două fregate Regina Maria și Regele Ferdinand.

Totuși, scrie DefenseRomania, presa franceză speculează că Franța ar putea propune României submarine de atac din clasa Scorpene

Publicația franceză Opex360 speculează la posibile discuții cu privire la submarine. Francezii sunt de părere că scrisoarea de intenție ar putea viza acest domeniu și citează declarațiile dese făcute de ministrul Vasile Dîncu în ultimele luni cu privire la submarine.

Sursa citată amintește că încă din 2018 MApN estimase că România ar avea nevoie de cel puțin trei submarine pentru Forțele Navale Române, iar la vremea respectivă chiar se vorbea de submarine germane din clasa Type 214 dezvoltate de nemții de la ThyssenKrupp Marine Systems, care ar fi favorite în acest program.

Din lipsă de fonduri nu s-a mai avansat cu discuțiile.

Acum însă, cu război la Marea Neagră și cu o decizie despre creșterea bugetului pe Apărarea la 2.5%, analiștii francezi sunt convinși că România se gândește din nou la submarine.

Sursa citată scrie că în cazul în care Franța va oferi sprijin pentru acest domeniu, „Parisul ar putea propune României submarine de atac din clasa Scorpene”.

Ce sunt submarinele din clasa Scorpene

Submarinele din clasa Scorpène sunt o clasă de submarine de atac diesel-electrice dezvoltate în comun de către Grupul Naval Francez (fosta Direction des Constructions Navales) și compania spaniolă Navantia.

Dispune de propulsie diesel și de o propulsie suplimentară independentă de aer (AIP). În prezent, este comercializat sub numele de Scorpène 2000.

Mai multe state au cumpărat până acum astfel de submarine. Chile, Malayezia, Brazilia și India sunt pe lista cumpărătorilor, la care se vor mai adăuga, probabil, Philipine și Indonezia. Spania, Polonia și Norvegia au renunțat la contracte, deși își exprimaseră intenția. Ultimele două au ales submarinele germane Type 214 dezvoltate de nemții de la ThyssenKrupp Marine.

Marfă deja expirată?

În legătură cu submarinele din această clasă există deja un scandal destul de important.

La jumătatea lunii august 2016, ziarul The Australian a publicat documente care conțineau informații tehnice vechi despre submarinele Scorpène și a raportat că au fost scurgeri de informații despre detaliile de proiectare ale submarinului din clasa Scorpène și ale altor nave. Informațiile scurse se întind pe 22.400 de pagini și includ informații detaliate despre capacitățile de luptă ale submarinului. Scurgerea de informații a inclus, de asemenea, informații despre nivelurile de zgomot, frecvențele submarinelor și altele.

În ciuda tuturor scurgerilor de informații, șeful marinei indiene, amiralul Sunil Lanba, a fost citat spunând că scurgerile de informații sunt privite „foarte serios”, dar că nu sunt „o chestiune care să ne îngrijoreze prea mult”.  Raportul a sugerat, de asemenea, că un fost ofițer al Marinei franceze care lucra ca subcontractant pentru DCNS ar fi putut fi sursa scurgerii de informații și că datele scurse ar fi fost scrise în Franța în 2011.

Cu toate acestea, la 30 august 2016, un tribunal din New South Wales a interzis temporar publicației The Australian să mai facă publice date confidențiale despre submarinele indiene din clasa Scorpène.

Naval Group a depus o plângere împotriva ziarului la Curtea Supremă a statului New South Wales din Australia. Instanța australiană s-a pronunțat în favoarea Naval Group la 29 august și și-a confirmat decizia la 1 septembrie.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol