La începutul lunii februarie sute de mii de persoane au manifestat la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de „Macedonia” în nicio posibilă înțelegere cu Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM). După disputele dintre cele două țări ce s-au întins pe mai mulți ani, Macedonia a anunțat patru variante de nume pentru a schimba denumirea țării.

Skopje şi Atena au fost de acord să cadă la pace pentru ca Macedonia să poată începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, consideră că denumirea f

ostului stat iugoslav reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.

„Sugestiile sunt Republica Macedoniei de Nord, Republica Macedoniei de Sus, Republica Macedonia Vardar şi Republica Macedoniei (Skopje)”, a declarat premierul Zoran Zaev.

Discuția cu privire la numele Macedoniei este o dispută politică multilaterală care a început în secolul 20 și a generat chiar un conflict armat care a făcut parte din contextul războaielor din Balcani.

„Peste 100 de ţări recunosc statul ca fiind Republica Macedonia, aşadar ‘Macedonia’ reprezintă denumirea pentru cele mai multe ţări, ceea ce înseamnă că numele ‘Macedonia’ este legată de această ţară. Consider că putem găsi o soluţie care să răspundă cererilor Greciei şi să îi mulţumească şi pe locuitorii din nord”, a declarat reprezentantul ONU, Matthew Nimetz, care s-a oferit să medieze conflictul.