În inestimabilul patrimoniu al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE) se păstrează un fond documentar inedit și deosebit de valoros referitor la organizarea primelor ediții ale Festivalului și concursului internațional ”George Enescu” (31 de dosare din perioada 1957-1969), dar și la personalitatea și activitatea concertistică a marelui muzician român.

Descoperit recent

Deși descoperit recent, Arhivele Diplomatice au întreprins deja demersuri importante pentru valorificarea și promovarea Fondului Enescu, demersuri care vor atinge punctul culminant în 2021, cu ocazia celei de-a XXV-a ediții a Festivalului și a împlinirii a 140 de ani de la nașterea celei mai mari personalități muzicale a României!

”Ne-au fost și ne sunt alături în aceste demersuri, încărcate de o deosebită valoare simbolică și de restituire a memoriei culturale, ARTEXIM, postul de televiziune TRINITAS, Muzeul Național ”George Enescu”, studenții stagiari de la Facultatea de Istorie a Universității din București”, explică Arhivele Diplomatice în pagina lor de Facebook.

Inaugurat în 1958

Cel mai prestigios eveniment cultural al României la ora actuală, devenit un adevărat brand de țară, Festivalul și Concursul Internațional ”George Enescu”, a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, în sala Ateneului Român.

O parte însemnată a Fondului Enescu se referă chiar la organizarea, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, a primei ediții a Festivalului și Concursului Internațional ”George Enescu”, care s-a desfășurat între 4 și 22 septembrie 1958, fiind găzduită de Ateneul Român și de Teatrul de Operă și Balet din București, precizează Arhivele Diplomatice.

Consfătuire de guvern

În 1955 a avut loc o consfătuire de guvern, în care s-a dezbătut organizarea unei manifestări special închinate memoriei marelui artist, extrem de utilă şi pentru consolidarea imaginii României pe plan internaţional.

Au participat, în afara oficialităţilor, şi muzicienii George Georgescu, Ion Dumitrescu, Paul Constantinescu, Ioan Chirescu, Gheorghe Dumitrescu, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu, Alfred Mendelssohn, George Breazul şi Iosif Prunner.

Pregătirile au durat trei ani

Trei ani au durat pregătirile, fiind coordonate cu deosebită precauţie, pentru a se ajunge la o calitate artistică de excepție a evenimentului, autoritățile comuniste dorind să promoveze adecvat România, după un deceniu de izolare pe plan internațional.

Girat de președintele Academiei

În același spirit, inaugurarea s-a dorit a fi impresionantă, fiind girată organizatoric de către președintele Academiei Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, conform sursei citate.

Astfel, la trei ani de la moartea lui George Enescu, prima ediție a evenimentului a adus la București nume de prim-plan ale scenei muzicale internaționale: dirijorii Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario și Carlo Zecchi, violoniștii Yehudi Menuhin și David Oistrah, pianiștii Claudio Arrau, Monique Haas sau Halina Czerny-Stefanska. Acestora li s-au alăturat numele cele mai importante ale artei interpretative românești, precum Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov, dirijorii Alfred Alessandrescu, Constantin Bugeanu, Mircea Cristescu, George Georgescu și Constantin Silvestri.

Concomitent, Concursul Internațional

Concomitent cu Festivalul, s-a desfășurat, la Sala Dalles și sala Teatrului Satiric-Muzical ”Constantin Tănase”, Concursul Internațional ”George Enescu”, cuprinzând trei secțiuni: vioară, pian și interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu.

Concursul a fost instituit printr-un decret emis la 5 mai 1955, la o zi după trecerea în neființă a muzicianului. Prin același act, Filarmonica de Stat din București precum și comuna Liveni, cea în care s-a născut compozitorul, au primit numele marelui muzician.

Juriul

Juriul, format printre alții de David Oistrach, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau, Halina Czerny-Stefanska, a decis ca laureații să fie următorii: la secțiunea vioară, Ștefan Ruha din România și Solomon Snitkovski din URSS, la pian, Li Min Cean din China, iar la interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu, primul loc a revenit cuplului de muzicieni Valentin și Ștefan Gheorghiu.

Prima audiție a operei ”Oedip”

Sub egida primei ediții a Festivalului, la 22 septembrie 1958 a avut loc și prima audiție românească a operei ”Oedip” de George Enescu, sub bagheta lui Constantin Silvestri, la Teatrul de Operă și Balet din București, la maturitate.

Regia a fost semnată de Jean Rânzescu, iar rolul titular i-a fost încredințat lui David Ohanesian.

Puteți viziona o trecere în revistă a celor mai importante momente ale primei ediții aici:

Enescu, sanitar la spitalul militar

În timpul Primului Război Mondial, maestrul George Enescu a fost sanitar la spitalul militar condus de profesorul Ion Moscu și a înființat o orchestră simfonică menită să aducă alinare răniților.

Luni întregi a cărat răniții între sala de operație și saloane, cântându-le apoi la vioară. Pentru George Enescu, muzica era „limba care vorbește tuturor inimilor”, „o forță” care vindecă.

El susținea că un artist nu trebuie să fie preocupat numai de arta sa, ci și de destinul omenirii.

Online, în 2020

În perioada 18 martie-1 iulie, pe festivalenescu.ro a avut loc un adevărat Festival Internațional George Enescu Online pentru a oferi oamenilor din întreaga lume acces gratuit la muzică clasică de calitate, în contextul crizei globale fără precedent generate de pandemia COVID-19, se arată pe site-ul festivalului.

Festivalul Enescu este singurul eveniment de profil din lume care a oferit gratuit acces la arhiva sa iubitorilor de muzică clasică de pretutindeni, aflați în izolare și distanțare socială, printr-un program ales, de rezistență, solidaritate și vindecare prin muzică. Au fost difuzate gratuit 29 de concerte în perioada stării de urgență și alertă în România.

Festivalul și-a adus astfel contribuția în lupta pe care umanitatea o duce împotriva noului coronavirus, urmând modelul marelui compozitor George Enescu, care s-a implicat în ajutorarea răniților din Primul Război Mondial, prin puterea vindecătoare a muzicii.

 

---