25 aprilie 2024, 3:16

Primul hub din învățământul românesc: Scopul este ca tinerii să se dezvolte pe plan personal și profesional

La Colegiul Național „Spiru Haret” din București s-a lansat primul hub educațional, în parteneriat cu Asociația Școala de Valori. Toamna aceasta 30 de elevi din patru licee participă la The Change Hub – unde se regăsește un mediu de învățare non-formală, în care se împărtășesc informații pe subiecte de interes comun și se construiesc diverse inițiative.

Fondatorii The Change Hub/ Sursă imagine: Facebook.com

Tinerii implicați în acest hub și-au propus în primă fază să creeze o sală de clasă cu design non-formal în cadrul Colegiului Național ,,Spiru Haret” și în cea de-a doua fază, clasa să devină sediul unei comunități de adolescenți –  care să participe la training-urile organizate de ONG-ul educațional ,,Școala de Valori”. În final, acești tineri formează echipe care își implementează propriile proiecte sau le continuă pe cele actuale ale liceului.

Am stat de vorbă cu Benyamin Saeednia (foto) – membru fondator la The Change Hub – care mi-a povestit despre proiectul în sine, despre educația non-formală, despre ceea ce vor face cei 30 de liceeni implicați și la modul general despre ceea ce le lipsește tinerilor.

Sursă imagine: Facebook.com

În ce constă proiectul The Change Hub și cu ce te ocupi tu?

Ideea proiectului a început de la colegul meu Cristian Lupescu, care a fost în Olanda și a vizitat mai multe universități – el este clasa a XII-a și vrea să aplice acolo – iar în multe locuri erau săli cu aspect non-formal. A venit cu ideea asta înapoi în țară și am pus-o în practică la noi în liceu. Eu mă implic din clasa a IX-a în tot ce ține de voluntariat, organizat proiecte, cursuri, pentru că mă pasionează mai mult non-formalul și extra-școlarul decât ceea ce se face în mod normal. Atunci când colegul meu a venit cu ideea de a face ceea ce îmi place cel mai mult chiar la noi în liceu, am acceptat imediat. În alte proiecte m-am ocupat de atragerea sponsorilor, de promovat și m-am ocupat de acestea la The Change Hub.

Vara împreună cu echipa eram la liceu, vopseam, mutam un dulap, puneam un covor, pentru că nu ne-am permis financiar o echipă de profesioniști. O dată cu începerea anului școlar am terminat și noi, sala a fost gata, am vorbit cu câteva televiziuni care au fost prezente la deschidere. Am avut și invitați atunci: arhitectul care ne-a ajutat, designerul, o parte dintre sponsori, cei de la parteneriatul educațional Școala de Valori. Sala este dedicată tuturor celor care vor să rămână după ore, să învețe, să socializeze – de aceea se numește hub și nu este o simplă sală. La câteva weekend-uri după a început a doua etapă. Am format o comunitate de 30 de elevi din patru licee din București – clasele a IX-a și a X-a – care să participe la sesiunile noastre. Ei au trecut prin cele două etape de selecție, am avut 200 de aplicanți inițial. Sesiunile constau în trei faze: workshop-ul Școlii de Valori cu traineri de-ai lor (unde s-au discutat diverse teme de la cunoașterea între ei, cunoașterea personală, până la fundraising, lucru în echipă), atelier urmat de o pauză de masă și de ultima faza care consta în venirea unui speaker motivațional. Am încercat să aducem persoane din cât mai multe domenii: sportiva Ana Maria Brânză, Cornel Ilie de la Vunk, Cristian Onegiu – antreprenor, Claudiu Petria de la Questo. Am vrut ca aceștia să prezinte poveștile lor, să explice cum au ajuns în stadiul lor de acum, să le arate liceenilor că se poate.

Sursă imagine: Facebook.com

Ce fac liceeni după aceste opt sesiuni?

După aceste sesiuni, sperăm ca tinerii să fie pregătiți în vederea formării unor echipe pentru a crea alte proiecte mai departe, proiecte cu impact social. Nu vrem să le impunem noi o anumită temă sau o anumită direcție, ci să aleagă ce-i mai bine pentru ei. De asemenea, nu vrem să le facem noi echipele, vrem să vină de la ei, să fie natural. Trebuie ținut cont totuși că vin din patru licee diferite și nu știm cât de mult socializează în afara întâlnirilor. De aceea am făcut și un teambuiding, ca să facilităm legăturile dintre ei, pentru a depăși ideea că suntem doar o comunitate care se întâlnește sâmbăta. Scopul este ca ei să se dezvolte pe plan personal și profesional. Vrem să extindem ideea comunității noastre în toate liceele din București și prin Școala de Valori în mai multe licee din țară. Proiectul este unul pilot – nu s-a mai realizat așa ceva în România și sperăm să iasă bine, ca să putem continua.

De ce considerați că non-formal este mai bine?

Am ajuns la școala, în clasa a IX-a și am văzut că stilul nu diferă față de orele din gimnaziu. Atunci m-am decis să încerc ceva nou și am început experiența cu voluntariatul – care cred că ajută pe toată lumea. Suntem foarte mulți liceeni indeciși, nu știm ce vrem să facem pe viitor și toate proiectele acestea non-formale ne ajută, mai ales că poți experimenta mai multe domenii, poți crea legături și poți să te pregătești pentru viitor. Ceea ce faci în mod formal la școală nu te pregătește îndeajuns pentru cerințele unui job. Noi sperăm să aducem această parte care lipsește.

Sursă imagine: Facebook.com

Ce vei face tu pe viitor, vei pleca din România?

Cred că da pentru că doresc să experimentez cât mai multe, să mă formez. Când am intrat la liceu chiar credeam că o să fac ceva în domeniul științelor reale, chiar mă vedeam departe. După doi ani de liceu mi-am dat seama că îmi place altceva, să vorbesc cu oamenii, să-i ajut, să-i schimb, să promovez ceva. Bineînțeles, mi-a dat toate planurile peste cap pentru că am fost trimis în partea cealaltă, le umaniști.

Te vezi întors în țară, să pui în aplicare cunoștințele pe care le vei aduna?

Răspunsul la această întrebare nu l-am gândit, eu cred că da. E un mediu plin de potențial în care pot pune în aplicare ceea ce știu.

Sursă imagine: Facebook.com

Faci parte din generația tinerilor, ce crezi că le lipsește acestora, pe lângă îndrumare?

Ambiția combinată cu perseverența, mai ales după clasa a IX-a simt că se duce. La început ești implicat poate pentru că schimbi mediul. Încerci niște proiecte de voluntariat, dar apare lipsa perseverenței. Le lipsește motivația să vadă că sunt și alte căi pe lângă a citi o carte despre niște joburi, de exemplu. Pot lua ei direct contact, să se cunoască pe sine și mediul în care pot activa. Spun de lipsa perseverenței pentru că este ceva ce am observat luând parte la cursurile și formările pe care le-am făcut.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol