Un studiu atrage atenția asupra importanței efectuării primului examen de depistare a cancerului de sân, subliniind faptul că lipsa acestuia crește riscul mult mai mare de a muri din cauza acestei boli.

Cercetarea a analizat datele extinse ale programului suedez de screening mamografic care a vizat aproape jumătate de milion de femei invitate să facă screeningul între 1991 şi 2020, la vârsta de 50 de ani sau, începând din 2005, de 40 de ani. Aproape o treime dintre ele (32,1%) nu au efectuat această primă mamografie. Cu toate acestea, aceste femei au fost, ulterior, mai puţin dispuse să se prezinte la screeningurile următoare şi mai susceptibile să fie diagnosticate cu cancer de sân într-un stadiu avansat.

Deși incidența cancerului de sân pe o perioadă de 25 de ani a fost similară între femeile care au efectuat primul examen de depistare (7,8%) și cele care nu l-au efectuat (7,6%), studiul a evidențiat o mortalitate semnificativ mai mare în rândul celor din urmă.

Astfel, la 25 de ani mai târziu, mortalitatea cumulată a ajuns la 9,9 cazuri la 1.000 de femei cu cancer de sân care nu au efectuat această primă mamografie, comparativ cu 7 cazuri la 1.000 în rândul celor care au efectuat-o. Cercetătorii consideră că această diferență se datorează depistării tardive a bolii, ceea ce echivalează cu un risc pe termen lung mai mare cu aproximativ 40%.

Dacă, în trecut, numeroase studii au arătat că „screeningul mamografic rămâne cel mai eficient instrument pentru depistarea precoce a cancerului de sân”, această lucrare s-a concentrat asupra „implicaţiilor pe termen lung ale comportamentelor de screening precoce”, rezumă ei, potrivit news.ro.

Comportamentul ajută la prezicerea atât a „diagnosticului într-un stadiu avansat”, cât şi a „riscului de mortalitate” prin cancer de sân.

Cercetătorii recunosc că nu poate demonstra o legătură de cauzalitate, întrucât ar fi putut interveni şi alţi factori nemăsuraţi.