22 aprilie 2021, 13:24

Primul studiu din România despre impactul pandemiei asupra sănătății fizice și mintale a populației

Românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei SARS-Cov-2, arată primul studiu din România despre impactul pandemiei asupra sănătății fizice și mintale a populației.

Efecte semnificative asupra sănătății mintale

Specialiștii care au realizat studiul trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sănătății mintale a populației din România: 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității.

Studiul arată că pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiții medicale preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări.

Program desfășurat la nivel internațional

Cercetarea face parte din programul COH-FIT, desfășurat la nivel internațional.

Studiul rezultatelor colaborative privind sănătatea și funcționarea în perioadele de infecție (COH-FIT) este un studiu extins internațional adresat populației generale din țările afectate de pandemia COVID-19. Proiectul include aproximativ 200 de investigatori din peste 35 de țări și este susținut și sprijinit de numeroase organizații naționale și internaționale.

Studiul COH-FIT are drept scop identificarea riscului, precum și a factorilor de protecție care vor veni în ajutor cu informații prețioase programelor de prevenție și intervenție în contextul pandemiei COVID-19, precum și pe termen lung, în situația apariției unei noi pandemii.

„68% dintre persoanele intervievate au estimat o creștere a timpului petrecut urmărind mijloacele mass-media, în încercarea de a gestiona situația. Alte metode de reducere a stresului și ocupare a timpului au fost exercițiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie și chiar activitatea sexuală. 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, care s-a dovedit mai pronunțată în rândul femeilor (46%) și al adulților tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionați au raportat o înrăutățire a nervozității, o agravare mai pronunțată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) și de adulții tineri (38%). În ceea ce privește singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenți (28%) au raportat o înrăutățire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutățire mai pronunțată (36%)”, arată studiul.

Adaptare la COVID-19

Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la COVID-19 au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului și exercițiile fizice sau mersul pe jos.

Pentru bărbați, jocurile și intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului și a rețelelor sociale / interacțiunile sociale la distanță au fost mai importante decât pentru bărbați.

Riscul apariției depresiei

„Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoționale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are și trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o ușoară tristețe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neașteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populația României”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola și coordonatorul studiului COH-FIT în România.

Vizita la medicul de familie chiar și în cazul depresiei oferă ocazia de a sta de vorbă cu un om de încredere, care, de cele mai multe ori, cunoaște situația de acasă, eventualele boli și poate evalua dacă starea de sănătate este alterată, atât sănătatea mentală, cât și pe cea fizică.

„Este recomandat în această perioada să ne păstrăm calmul, să gândim rațional orice acțiune, înainte de a o întreprinde, să acceptăm că trecem printr-o situație pe care nu o putem controla, să ne stabilim o rutină zilnică. Dacă stăm acasă, să ne informăm din surse sigure, să ne acordăm timp în fiecare zi pentru relaxare sau meditație (băi prelungite, muzică, sport, yoga) dar cel mai important, dacă aceste activități nu ne ajută, putem să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat”, a mai spus Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru și coordonator al studiului COH-FIT.

Factori de risc pentru apariția depresiei

În perioada pandemiei, riscul de a suferi de depresie sau de alte tulburări psiho-emoționale este amplificat de factori precum: sărăcia, lipsa sau pierderea unui loc de muncă, evenimente triste din viață, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații, boală fizicăsau problemele asociate consumului de alcool sau droguri, mai arată studiul.

Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani, datele fiind analizate și interpretate de specialiști ai unui un consorțiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania.

Sursa foto: COH-FIT România


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.