29 martie 2024, 16:34

Primul studiu epidemiologic efectuat în Franţa, într-un focar de COVID-19. Rezultatele nu sunt încurajatoare

Un studiu epidemiologic realizat de Institutul Pasteur într-un liceu din oraşul Crepy-en-Valois din departamentul Oise, situat la nord de Paris şi considerat un focar al epidemiei de COVID-19 din Franţa, a dezvăluit că 26% dintre profesori, elevi şi familiile lor au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 şi posedă anticorpi împotriva noului coronavirus, relatează lexpress.fr.

Acest procent este insuficient pentru a justifica măsurile de relaxare, potrivit cercetătorilor de la Institutul Pasteur din Paris, aflaţi la originea studiului.

41% infectaţi

În total, 41% dintre liceenii, profesorii şi personalul auxiliar care lucrează în acest liceu au fost infectaţi cu noul coronavirus în timpul epidemiei din februarie-martie, potrivit studiului care a fost publicat joi şi a fost realizat cu ajutorul unor teste de detectare a anticorpilor.

Însă doar 11% dintre rudele liceenilor (părinţi, fraţi şi surori) aveau anticorpi împotriva SARS-CoV-2.

Aceste procente sunt departe de pragurile de 60% sau 70% sperate să fie atinse în rândul populaţiei generale pentru a se obţine o imunitate de grup suficient de mare pentru a stopa epidemia, sub rezerva ca anticorpii detectaţi să fie cu adevărat protectori împotriva noului coronavirus şi ca această imunitate să dureze cel puţin câteva luni.

Concluzia: imunitatea colectivă nu va fi dobândită prea repede

Rezultatele noului studiu sugerează astfel că imunitatea colectivă nu va fi dobândită prea repede.

Profesorul Arnaud Fontanet, coordonatorul studiului şi directorul departamentului de Epidemiologie a maladiilor emergente din cadrul Institutului Pasteur din Paris, a constatat totuşi anumite „efecte pozitive ale izolării asupra încetinirii epidemiei”, întrucât vacanţele şcolare din februarie şi izolarea populaţiei din acest departament francez, decretată la 1 martie, „au determinat o scădere puternică a circulaţiei virusului în săptămânile care au urmat”.

Studiul, publicat online pe site-ul MedRxiv, a fost realizat între 30 martie şi 3 aprilie în acest liceu asociat cu unul dintre primele focare de infectare apărute în Franţa.

661 de persoane testate

Cercetătorii francezi au testat 661 de persoane – liceeni, profesori, personal auxiliar, dar şi părinţi, fraţi şi surori ai elevilor. În total, 171 de persoane (25,9%) au avut rezultate pozitive la testele serologice efectuate cu ajutorul unor prelevări sangvine.

5,3% dintre persoanele infectate au fost spitalizate (vârsta lor medie fiind de 49 de ani, în comparaţie cu vârsta medie de 18 ani a persoanelor nespitalizate) şi nu a fost înregistrat niciun deces.

Simptome

Printre simptome, autorii studiului au confirmat că infectarea cu noul coronavirus a fost detectată la 84,7% şi la 88,1% dintre persoanele care şi-au pierdut temporar simţul olfactiv respectiv simţul gustativ.

Cel puţin 17% dintre persoanele infectate nu au prezentat simptome.

Paradoxul

În mod paradoxal, infecţia i-a afectat mai puţin pe fumători (7,2%) decât pe nefumători (28%), potrivit acestui studiu, care a confirmat astfel constatări precedente ale unor procente mai scăzute ale fumătorilor în rândul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19. Aici fiind luată în calcul posibilitatea ca nicotina să aibă un efect de protecţie împotriva infectării cu noul coronavirus.

De altfel, o echipă de cercetători francezi studiază deja acest paradox, efectuând teste preventive şi terapeutice cu plasturi de nicotină, la spitalul Pitie-Salpetriere din Paris.

„Ipoteza este că, prin legarea la receptorul celular utilizat de coronavirus, nicotina îl împiedică sau îl reţine să se ataşeze de acesta” şi, prin urmare, să pătrundă în celule şi să se răspândească în organism, a explicat profesorul Jean-Pierre Changeux de la Institutul Pasteur şi College de France.

Nu vă culcaţi pe o ureche!

Acest neurobiolog de renume internaţional, specialist în receptori nicotinici, este coautor al unui articol pe acest subiect din Comptes Rendus de l’Académie des Sciences.

Rolul central al receptorului în cauză, „receptorul nicotinic al acetilcolinei”, în propagarea virusului ar explica mai ales varietatea simptomelor COVID-19, inclusiv pierderea mirosului şi tulburările neurologice, avansează cercetătorii.

Însă „fumătorii, în caz de infectare, riscă să sufere mai multe complicaţii medicale din cauza COVID-19”, şi asta din cauza plămânilor afectaţi de anii de fumat, a căror capacitate este redusă de efectele nocive ale fumului, a avertizat profesorul Fontanet.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol