22 februarie 2020, 19:03

Pro și contra: consumerismul la români. „Boala” care lasă oamenii fără bani în buzunare

Trendurile au făcut ca omul zilelor noastre să devină un sclav al consumului și a mai făcut ca în zilele noastre, hainele și accesoriile să îl facă pe om, la propriu. Nu ești în pas cu moda, nu aparții societății, ești neadaptat sau mai degrabă neadaptabil. Acum, telefonul de ultimă oră, ceasul sau mașina sunt elemente fără de care oamenii nu mai pot crea conexiuni sau nu pot avea relații.

Cum de s-a ajuns aici? Răspunsul este simplu și se bazează pe o relație destul de comună: cererea și oferta. Acest mecanism simplu al reclamelor, care au început să jongleze cu nevoile oamenilor și, mai mult, să creeze unele noi, a influențat și mai mult cererea.

„Câte lucruri de care eu nu am nevoie există”, o spunea Socrate în urmă cu sute de ani, iar astăzi acest raționament a ajuns să devină mod de viață pentru tot mai mulți oameni.

Din acest motiv, unii specialiști au început să studieze fenomenul și au ajuns la concluzia că este o boală. Din punct de vedere psihologic, consumerismul poate ascunde o întreagă serie de afecțiuni.

Sursă Foto: mintpressnews.com

Principale cauze

Specialiștii pun acest comportament în sfera tulburărilor obsesiv-compulsive. Acest tip de comportament poate se traduce prin tendința oamenilor de a dezvolta obsesii pentru anumite idei, subiecte, obiecte de îmbrăcăminte sau chiar alte persoane.

Potrivit csid.ro, tulburarea obsesiv-compulsivă este o adecțiune destul de comună zilelor noastre, este de natură cronică și se poate extinde pe o perioadă lungă de timp, în care persoana în cauză are gânduri incontrobalile, persistente (obsesii) şi comportamente pe care simte nevoia de a le repeta (compulsii). Așa ajunge să cumpere zeci de obiecte vestimentare de care nu are nevoie sau pe care nu le va purta niciodată, doar pentru a-și satisface o nevoie nefondată.

Alte motive pentru care oamenii dezvoltă o pasiune extremă pentru cumpărături ar mai putea fi anxietatea și depresia. Frica, nesiguranța sau sentimentul de solitudine pot fi ușor aplanate atunci când cumpără ceva. Astfel, acel ”ceva”, fie că este un ceas, o bluză sau chiar alimente, poate reprezenta o soluție de ieșire din stare și de reancorare în prezent a persoanei care trece prin toate aceste stări, conform Life.ro.

„Terapia prin shopping”, mit sau realiate?

Toate afecțiunile de mai sus, au condus la așa numita „terapiei prin shoping” , care se presupune că relaxează persoanele agitate și îi deconectează de la grijile cotidiene, acordând atenție doar cumpărăturilor. Acest tip de „tratament” este unul ineficient, deoarece are rezultate de moment și nu face decât introducă persoana într-o spirală a consumului.

Sursă Foto: parkgrandpaddingtoncourt.co.uk

Așa se face că unii oameni își găsesc fericirea în a face cumpărături. Caută tot timpul ceva mai nou, mai bun și mai performant, chiar dacă au deja tot ce le trebuie pentru a trăi mai mult decât decent.

Sociologii mai spun și că fericirea dată de cumpărături poate ascunde și anumite lipsuri ale relației oamenilor în societate și a nevoii acestora de a avea un anumit statut social. În acest fel, cumpărăturile capătă un sens diferit de primul. Acestea pot să schimbe complet statutul și relațiile unei persoane în societate, doar pe baza unor conexiuni lipsite de empatie și de substanță.

De la consum limitat, la consum exagerat

Există, totuși și o ”scuză” pentru care unii oameni aleg să aibă un astfel de comportament. Atât în România, cât și în restul țărilor care au făcut odinioară parte din fostul bloc comunist, încă se resimte impactul perioadei comuniste, atunci când consumul de orice fel era restricționat.

Așa au ajuns unii sociologi să explice un fenomen destul de greu de definit – în care cauzele apariției sale pot fi diferite de la o persoană la alta și care ar fi mai degrabă o ”afecțiune cameleonică” care se mulează pe nevoie/frustrările fiecărui individ în parte –  raportându-se la o perioadă istorică gri, care încă se reflectă asupra societății.

„După Revoluţie am avut cumva deschiderea aceasta către capitalism, care a venit către noi exact cu aceste premise ale abundenţei, ale unei false abundenţe şi a unei posibilităţi de alegere”, afirmă Alina Ioniţă, trainer cumpărături compulsive, potrivit Digi24. 

Sursă Foto: click.ro

Cât cheltuie românii… pe internet

Cumpărăturile online au devenit un alt motiv pentru care românii cheltuie din ce în ce mai mult. Facilizarea procesului prin intermediul platformelor, a aplicațiilor sau a magazinelor online, au dus automat și la scăderea economiilor.

Potrivit estimărilor GPeC si ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), în anul 2018, românii au cheltuit aproximativ 243 de lei la o cumpărătură online făcută de pe Desktop și 210 lei pentru o achiziție făcută de pe telefonul mobil.  

80% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile

O altă concluzie a studiului mai arată și faptul că românii folosesc din ce în ce mai mult telefonul mobil pentru a sta pe Internet, fapt care facilitează și mai mult procesul de cumpărare. Din acest motiv, aproximativ 80% din traficul înregistrat de principalele magazine online fiind generat de dispozitivele mobile, în creștere cu 10% comparativ cu 2017 și cu 30% față de 2016.

Sursă Foto: gpec.ro –  Studiul integral poate fi citit aici. 

De partea cealaltă a baricadei…

Există și oameni care sunt de părere că trebuie să privească lucrurile din punct de vedere rațional și să cumpere doar acele lucruri de care au nevoie cu adevărat. Astfel, așa numiții anticonsumeriști au declanșat un manifest împotriva consumului în exces. Aceste persoane pot fi asociate și cu tipologia oamenilor economi și care nu dau banii pe haine sau care nu cumpără mâncare în exces, doar pentru a ajunge, într-un final, la coșul de gunoi.

Sursă Foto: medium.com

Suntem manipulaţi în foarte multe feluri. Sunt foarte multe mesaje subliminale, s-a investit foarte mult – bani şi resurse – în această industrie a reclamei, de a convinge să cumpere cât mai multe produse. De exemplu este creat şi efectul de labirint în supermarketuri. Produsele de care ai cu adevărat nevoie sunt puse la sfârşit, la ieşire din supermarket. Până atunci te plimbi printre o grămadă de rafturi şi treci pe lângă o grămadă de produse şi sărindu-ţi în ochi cu diferite culori, diferite teme, îţi zici: a, dacă am nevoie, ce frumos arată, hai să cumpărăm. Mai este şi chestia cu mâncarea. De exemplu, am lucrat în Danemarca o perioadă şi venea o firmă de catering şi aducea mâncare la muncitori. Rămânea foarte multă mâncare, nu se consuma toată şi se arunca şi acum am văzut că e trendul şi la noi în ţară. Eu am fost crescut diferit. Mănânci până la ultima îmbucătură sau îţi pui în farfurie atâta cât ai nevoie să mănânci”, spune Valentin Dobromirescu, anticonsumerist, potrivit Digi24

Sociologul, Alfred Bulai, atrage atenția că principala cauză a oamenilor care ajung să cumpere mai mult decât este cazul este bazată pe impactul emoțional al campaniilor de marketing, care nu fac decât să inducă noi și noi nevoi.

„Suntem victimele marketingului. Consumăm, să zicem, juma de kilolgram de ulei pe lună şi pentru că e promoţie şi e un pic mai ieftin, să cumpere cinci, în condiţiile îm care ăla îl consumă într-un an. Ceea ce înseamnă că sigur, la un moment dat, s-ar putea să se strice”, afirmă Alfred Bulai, sociolog, potrivit Digi24.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.