29 iunie 2022, 12:16

Proiecte privind orașele inteligente în România

Un oraș inteligent sau smart city este un concept de dezvoltare urbană, care integrează tehnologii și sisteme, pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui oraș, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dezvoltării comunității și protejării mediului.

Acestea includ sisteme de transport inteligente, spitale, rețele de distribuție a apei, școli, biblioteci și sisteme de regenerare a deșeurilor.

În momentul de față, Oradea și  Cluj-Napoca sunt  exemple de bune practici pentru administrațiile din România, spune Camelia Spătaru, preşedinta Asociaţiei SmartCity, invitata emisiunii ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, de la Radio România Actualități.

“La Oradea s-au făcut foarte multe economii din banii din parcări.  Administrația publică ce a făcut? A oferit o alternativă, a construit  parcări subterane și în momentul de față, cu banii adunați de pe parcările subterane se fac alte investiții în oraș. Un simplu exemplu de bună practică.  De asemenea, cu alți bani, care au provenit din tot felul de taxe și impozite, au reușit să facă economii și au construit în ultima perioadă un pod destul de important. Într-adevăr, sunt aceste două municipii de top ca exemple,  Oradea și Cluj-Napoca,  urmează acum Iași, Timișoara, care oferă exemple de bună  practică în perioada următoare“, spune Camelia Spătaru.

În viitor, este nevoie ca orașele inteligente să fie construite în jurul oamenilor

Dacă până acum, ele au fost construite în jurul mașinilor, din cauza poluării și a schimbărilor climatice, este nevoie o regândire a lor, în jurul oamenilor.

“Oamenii sunt cei importanți și atunci, în jurul nevoilor acestora trebuie să regândim. Există acel concept de orașul de 15 minute, un concept cu care actualul primar al Parisului a câștigat Primăria Parisului. Ce înseamnă:  pe o arie de 15 minute tu, cetățean, să găsești tot ce ai nevoie, să ai  acces la servicii medicale, acces la transport, la locul de muncă, eventual la magazine, la școală, la grădiniță. Un alt exemplu pe care pot să-l dau în sprijinul acestei idei:  în  Barcelona, de câțiva ani a început construcția unor super-insule, tăiate din zone  dedicate mașinilor, iar pe ele s-au amenajat spații pentru cetățeni. Au înflorit acele spații, au înverzit, au pus tot felul  de ghivece cu flori, au fost create locuri pentru picnic, mese de ping-pong. În jurul acestora au apărut terase, băcănii, tot felul de magazine  mici, de cartier, care ajută comunitatea. În jurul acestor super-insule , mașinile circulă cu 10-30 de kilometri pe oră astfel încât să nu-i deranjeze pe cei care vin acolo să se destindă.  Orașul smart înseamnă și cetățeni smart, care sunt  mai responsabili față de asemeni lor“, a spus Camelia Spătaru la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Un alt concept care poate transforma un  oraș într-unul smart este conceptul de regenerare urbană.

“Avem foste depozite, foste întreprinderi, au venit niște oameni smart și le-au transformat, le-au dat o altă destinație. S-au făcut tot felul de ateliere, restaurante, biblioteci, spații expoziționale. Ăsta este un exemplu de regenerare urbană. Apoi crearea unor parcuri, unor zone verzi pentru oameni, reconstruirea unor clădiri vechi istorice, de patrimoniu. Și aceste lucruri fac parte din conceptul de regenerare urbană. La fel, prin regenerare urbană poate fi ajutată economia urbană, să crească prin aceste mici business-uri, stimularea antreprenorilor. Deci, e un concept care funcționează de ani de zile în alte țări, începe și la noi și a început destul de în forță în multe orașe. Eu am avut o conferință chiar săptămâna trecută în sectorul 6, la care a participat chiar și primarul Ciprian Ciucu.  Am adus acolo foarte mulți arhitecți pentru că ei, urbaniștii, sunt cei care pot să gândească orașul. Au venit cu foarte multe idei și poți să vezi cum orașul poate fi redesenat astfel încât să ne placă, să ne recucerească, să devină un oraș în care să ne simțim ca acasă  și să beneficiem de foarte mult verde”.

Fonduri prin PNRR. “Sa fim pregătiți să oferim alternative”

Autoritățile centrale și locale pot folosi fondurile puse la dispoziție prin Planul Național de Reconstrucție si Reziliență pentru a începe să redefinească orașele, astfel încât să fie eficiente și adaptate nevoilor cetățenilor.

Orașele eficiente energetic și digitalizarea ar trebui să fie priorități pe agenda primarilor, pentru a nu pierde startul, a subliniat Camelia Spătaru.

“PNRR-ul dă posibilitate orașelor să acceseze bani pentru a produce energie electrică  și termică în cogenerare, care va permite trecerea la energia verde. Apoi, vorbim de această trecere la digitalizare, la transformarea digitală. Acestea cred că sunt principalele axe pe care trebuie să mergem. De fapt, sunt axele pentru care se dau și foarte mulți bani. Mai sunt și alte alte aspecte. De exemplu, infrastructura iar va beneficia de bani“.

Galați, printre județele selectate pentru finanțare

În cadrul Mecanismului pentru Tranziție Justă, care vizează  traziția verde către neutralitate climatică, au fost selectate șase județe care vor beneficia de 2,1 miliarde de euro, pentru măsuri de reconversie a locurilor de muncă și recalificare a oamenilor ce vor fi afectați de măsurile de tranziție justă.

Combinatul Siderurgic Liberty Galați ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestor fonduri.

“Este  o schemă de finanțare dedicată unor județe care vor face față unor provocări, ca prim obiectiv fiind crearea de noi locuri de muncă. Galați e idenificată ca o zona de risc, astfel încât Consiliul Județean, împreună cu Ministerul  Invesițiilor,  a elaborat un plan al trazniției juste la nivel local, a identificat nevoile  economiei locale, riscurile și oportunitățile viitoare și modalitatea prin care se poate investi. O atenție deosebită este acordată fostului Combinat Siderurgic Galați“, a spus Camelia Epure, director executiv Direcţia Programe, Consiliul Judeţean  Galaţi.

Județul Galați mai are proiecte depuse, care vizează clădirile publice mari consumatoare de energie dar și viitorul aeroport Galați-Brăila.

“Avem depus planul urbanistic zonal pentru zona viitorului Aeroport Regional Galați-Brăila, cu tot ce înseamnă investițiile conexe pentru a conecta aeroportul cu zona de transporturi. Pe zona de deșeuri, avem deja în implementare singurul proiect de deșeuri moderne  din România adus la zi, este în consultare publică, de asemenea  partea de hub-uri dedicate bibliotecilor publice, aflate în subordinea Consiliului Jedețean“ , a menționat Camelia Epure .

Există și proiecte de infrastrucură de transport pentru zona locală, pentru ca localitățile izolate să fie conectate la o rețea de transport decentă , iar pe parte de colaborare cu primăriile rurale, Consiliul Județean Galați va sprijini investițiile.

“Avem și proiecte pe zone smart și introducerea unor stații de încărcare electrice pentru mașini“, a anunțat  Camelia Epure.

Reabilitarea liniei ferate pentru transportul cerealelor din Ucraina

Criza cerealelor generată de războiul din Ucraina, determină autoritățile din Galați să-și fixele ca prioritate zero reabilitarea liniei ferate, pentru ca România să devină un  punct esențial  în transportul cerealelor către Europa.

“A devenit o prioritate reabilitarea liniei feroviare  cu ecartament larg, specifică spațiului ex-sovietic,  pentru rezolvarea problemelor generate de criza din Ucraina și facilitarea  exportului a 20 de milioane de tone de cereale, care trebuie exportate, pentru a putea pleca din Ucraina. Modalitatea de a fi transportate pe aceste linii de cale ferate este una luată în calcul. De asemenea, proiectul platformei multimodale în curs de execuție va oferi alternative de modernizare a porturilor,  care oferă soluții de depozitare“, a subliniat Camelia Epure, director executiv Direcţia Programe, Consiliul Judeţean  Galaţi.

Primarii din localități mici sunt eligibili pentru proiecte

Oportunitatea folosirii banilor din PNRR poate fi folosită și de primarii din localitățile mai mici.

Camelia Spătaru, preşedinta Asociaţiei SmartiCity, a constatat că  primari din localitățile  mai mici au temeri și reticențe în a depune proiecte, considerând că sunt neeligibile.

Ea îi îndeamnă pe aceștia să se folosească la maxim de oportunitățile de finanțare oferite de PNRR .

“Sunt eligibili cu toții și, de exemplu, ce pot să facă primarii? Pot să dezvolte, să modernizeze, să completeze sistemele de management integrat al deșeurilor municipale. Este foarte, foarte important management-ul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile. Crearea unei rețele de centre de copii de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie. Iată cât de diverse sunt zonele. Apoi scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, mobilitate urbană durabilă, construirea de locuințe pentru tineri și specialiști din sănătate și învățământ, crearea unei de structuri parteneriale între administrația publică și societatea civilă. Apoi, mai avem înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate, sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat. Există foarte, foarte multe axe, nu numai digitalizare și tranziții, cum ar fi infrastructura și, de exemplu, 300 de kilometri din autostrada Moldovei, de la Ploiești până la Pașcani, iată, va fi finanțată prin PNRR. Vom putea să vedem apoi debirocratizarea și predictibilitatea deciziilor privind politicile guvernamentale, sprijinirea pentru școlile cu risc mare de abandon școlar și burse pentru elevii care trec prin ciclu gimnazial, la cel liceal. Educație și formare profesională și învățământ dual“.

Proiecte privind orașele inteligente în România

Asociaţia SmartiCity și-a propus să ducă autorități publice din România în orașele inteligente din Europa, pentru a vedea la fața locului cum au fost realizate.

Astfel, prin puterea exemplului, lucrurile se pot schimba și în România.

“Anul viitor, lansăm un proiect prin care  să ducem autoritățile publice din România în orașe considerate smart și sustenabile din Europa, pentru a vedea la fața locului cum au fost realizate, de unde au avut finanțare,  care au fost piedicile și oportunitățile. De asemenea, vrem să realizăm în toamnă un eveniment dedicat regenerării urbane, la care să invităm câțiva arhitecți, urbanști din orașe europene, care să vină la noi să ne spună care vor fi trendurile în următorii ani, să invităm și reprezentanții administrației locale din București.  Totodată, organizăm în 2-3 septembrie, Marșul masinilor eco, care are loc în fiecare an,  deja de șase ani. Încercăm să convingem oamenii să treacă la mașinile hibrid si electrice“.

Viitorul aparține orașelor inteligente, iar educația în acest sens ar trebui pornită de pe băncile școlilor, pentru că revoluția digitală ne obligă să evoluăm către tehnologii inteligente, pentru a avea o șansă la dezvoltare și progres.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 20 – 21 iunie 2022

Sursa foto: pixabay.com


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol