28 martie 2024, 15:08

Punct, și de la capăt. Talibanii au intrat în Kabul, după ce au cucerit rând pe rând marile orașe

Gata și cu Afganistanul, aventura, deloc scurtă, s-a încheiat. Talibanii au revenit, cucerind, rând pe rând, oraș cu oraș, după ce americanii s-au retras, împreună cu aliații lor, adică și noi, românii. În ultimii 20 de ani, SUA și aliații săi din NATO au depus eforturi pentru a antrena și a echipa forțele de securitate din Afganistan. Mai mulți generali americani și britanici s-au lăudat chiar că au creat o armată afgană puternică și capabilă, în ciuda evenimentelor ce au loc în prezent.

Americanii ziceau chiar că, în ciuda avansului extrem de rapid al talibanilor în principalele orașe, Kabulul ar putea rezista până la trei luni. S-au înșelat, și nu e prima oară.

În teorie, guvernul afgan ar fi trebuit să fie avantajat în conflictul cu talibanii, având la dispoziție mai mulți oameni și echipamente. Forțele de securitate afgane numără peste 300.000 de oameni – armată, forțele aeriene și poliție.

Cu toate acestea, Afganistanul s-a chinuit să-și atingă țintele de recrutare. Armata și poliția afgană au un istoric destul de tumultuos, cu victime, dezertări și acuzații de corupție. De-a lungul timpului, au fost raportate și cazuri de comandanți ce încasau salariile unor militari care nu existau – așa numiții “soldați-fantomă”.

Nici ei nu știu câți sunt

În ultimul raport către Congresul SUA, Inspectorul general special pentru Afganistan (SIGAR) și-a exprimat ”îngrijorări majore legate de efectele corupției și acuratețea îndoielnică a datelor despre dimensiunea armatei afgane”.

Potrivit lui Jack Watling, de la Royal United Services Institute (Institutul regal de Apărare și Studii de Securitate din Marea Britanie), nici măcar armata afgană n-a știut vreodată cu exactitate câte trupe are la dispoziție.

Talibanii au intrat duminică în Kabul, a declarat un reprezentant al Ministerului de Interne, iar SUA au început evacuarea diplomaților săi din ambasadă cu elicopterele, transmite Reuters. Potrivit oficialului din Ministerul de interne, talibanii vin ”din toate părțile”.

Ambasada Statelor Unite și-a evacuat cu elicopterele personalul din ambasada situată în districtul fortificat Wazir Akbar Khan către aeroport, iar membrii ”esențiali ai echipei SUA vor opera de pe aeroportul Kabul, a spus un oficial american.

Un oficial NATO a declarat că mai mulți reprezentanți ai țărilor UE au fost mutați către o destinație secretă, sigură, din capitala afgană.

Ofensiva

Talibanii şi-au lansat ofensiva în mai, odată cu debutul retragerii definitive a trupelor americane şi ale NATO din Afganistan, operaţiune ce urma să se încheie la 31 august. Ei au ocupat mai întâi vaste zone rurale, fără a întâmpina prea multă rezistenţă.

Ulterior, avansarea lor s-a accelerat dramatic în ultimele zile, mai multe oraşe importante căzând în mâinile lor, rând pe rând.

Un oficial al SUA din domeniul apărării a declarat că există îngrijorarea că talibanii – expulzaţi de la putere de către forţele conduse de SUA în 2001, după atacurile din 11 septembrie asupra Statelor Unite, s-ar putea îndrepta asupra capitalei Kabul în câteva zile.

În ultimii 20 de ani, SUA și aliații săi din NATO au depus eforturi pentru a antrena și a echipa forțele de securitate din Afganistan. Mai mulți generali americani și britanici s-au lăudat chiar că au creat o armată afgană puternică și capabilă, în ciuda evenimentelor ce au loc în prezent.

Forțele talibanilor sunt și mai greu de estimat. Potrivit Centrului American de Combatere a Terorismului de la West Point, ar exista un nucleu de peste 60.000 de luptători. Acestora li se adaugă alte miliții și susținători ai talibanilor, astfel că numărul total ar putea fi de 200.000 de oameni.

Dotările din cele două tabere

Armata afgană a primit miliarde de dolari pentru a plăti salariile soldaților și echipamente acestora, majoritatea banilor venind din partea SUA.

În raportul său din iulie 2021, Inspectorul general special pentru Afganistan (SIGAR) a spus că au fost cheltuite peste 88 de milirde de dolari pentru securitatea țării.

Forțele Aeriene din Afganistan ar trebui să ofere un avantaj important, însă țara s-a chinuit mereu să întrețină și să opereze cele 211 avioane pe care le deține (situație îngreunată de recenta campanie a talibanilor de a elimina piloții afgani).

Așa se explică și implicarea recentă a Forțelor Aeriene ale SUA în cazul orașelor atacate de talibani, precum Lashkar Gah. Cu toate acestea, nu se știe cât timp mai sunt dispuse forțele SUA să ofere sprijin aerian.

Bani din droguri

De cealaltă parte, talibanii s-au bazat mereu pe venituri din traficul de droguri. Au parte însă și de sprijin extern – în special din partea Pakistanului. De asemenea, talibanii au capturat numeroase arme și echipamente de la armata afgană, inclusiv mașini Humvee, mitraliere, mortiere și piese de artilerie.

Afganistanul era inundat de arme după invazia sovietică din anii 1979-1989, iar talibanii au arătat că și cei mai simpli luptători pot învinge o forță mult mai bine echipată, prin înțelegerea obiceiurilor și tradițiilor locale, dar și cunoașterea reliefului.

Situația pare foarte dificilă pentru guvernul afgan, dar Jack Watling de la Institutul Regal de Apărare și Studii de Securitate din Marea Britanie crede că “situația ar putea fi salvată de oamenii politici”.

Dacă guvernul îi atrage de partea sa pe liderii triburilor, spune el, există încă șanse pentru încheierea unui armistițiu.

Statutul fetelor și femeilor sub domnia talibană

Când au condus ultima oară țara, între 1996 și 2001, femeile nu puteau să muncească, iar fetele nu aveau voie să meargă la școală.

În plus, femeile trebuiau să-și acopere fața și să fie însoțite de o rudă bărbat dacă doreau să iasă din casă.

Femeile care încălcau regulile erau uneori umilite sau pedepsite cu bătaia în public de poliția religioasă a talibanilor, conform interpretării lor stricte a legii islamice.

Progresele privind drepturile femeilor au fost considerate drept unele dintre cele mai mari realizări ale prezenței forțelor internaționale din Afganistan, deși acești pași înainte s-au văzut mai mult în zonele urbane.

Femei afgane ce lucrau în domenii precum jurnalism, sănătate sau forțe de ordine au fost ucise într-un val de atacuri ce au avut loc începând de anul trecut, după demararea negocierilor de pace dintre talibani și guvernul afgan sprijinit de SUA.

Guvernul de la Kabul a dat vina pentru cele mai crime pe talibani, care au negat că desfășoară asasinate.

Pentru SUA, dezastrul înseamnă readucerea în memorie a unui alt eșec militar, cel din Vietnam. Pentru Europa, se profilează pericolul a noi milioane de refugiați.

Este „îngrijorător” să vedem cum conducerea politică și militară afgană nu a avut „voința” de a se opune avansului militanților islamiști, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării al SUA, John Kirby, pentru CNN. SUA nu ar fi putut prevedea „lipsa de rezistență” a forțelor armate afgane

Evacuare forțată

„În niciun caz nu vom urmări cum sunt evacuați oamenii din Afganistan de pe acoperișul ambasadei SUA”, a declarat acum o lună președintele american, Joe Biden, citat de Bild.de. Suna ca o aluzie la războiul din Vietnam.

În aprilie 1975, Statele Unite și-au retras 7.000 de cetățeni și aliați sud-vietnamezi din Saigon, în timp ce armata nord-vietnameză înconjura orașul. O fotografie devenita celebră în lume și postată de Bild, arată cum oficialii SUA sunt înghesuiți pe un acoperiș, pentru a urca într-un elicopter CIA.

Pentru a nu repeta astfel de imagini traumatice, guvernul Biden cere acum talibanilor să salveze ambasada SUA la Kabul, relatează New York Times.

„O îngenunchere fără precedent în fața islamiștilor, la 20 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, orchestrate de talibani în Afganistan”, consideră Bild.

Washingtonul intenționează să își retragă personalul ambasadei: până la 1.400 de angajați vor părăsi Afganistanul, iar 3.000 de soldați americani vor asigura retragerea, până cel târziu duminică, s-a spus în presă.

Ambasada a cerut deja personalului său să distrugă materialul sensibil. Un tehnician a făcut referire la opțiunile existente, pentru incinerarea sau eliminarea documentelor și echipamentelor: toate obiectele care ar putea fi „abuzate” de talibani pentru propaganda lor ar trebui distruse, de exemplu produsele care poartă sigla ambasadei sau a autorităților, dar și steagurile SUA.

Și Germania își evacuează reprezentanța diplomatică: ministrul de externe, Heiko Maas, a declarat că personalul ambasadei va fi redus la „minimul absolut”. Danemarca și Norvegia își închid de tot reprezentanțele oficiale.

Presiunea migrației

„Vor fi mulți refugiați din Afganistan în Europa, în următorii câțiva ani”, avertizează parlamentarul expert in politică externă, al liberalilor germani (FDP), Bijan Djir-Sarai. Țara se confruntă cu un război civil lung și sângeros: „Mă aștept ca totul să fie făcut, pentru ca să nu cadă Kabulul în mana talibanilor”.

Secretarul de stat german, Michael Roth, a declarat pentru Rheinische Post: „Numărul refugiaților a crescut deja dramatic.”

În Hindukush există 3.5 milioane de persoane strămutate intern. Presiunea asupra Turciei, Iranului și Pakistanului va crește „masiv”, ceea ce are consecințe pentru Germania.

„Sunt sigur că va crește și presiunea migrației asupra UE și Germania Este cu atât mai important ca Acordul UE cu Turcia, pentru a sprijini refugiații la fața locului, sa fie implementat rapid”, mai consideră acesta. În luna iunie a avut loc o revizuire a acordului.

Canada se arată gata să primească peste 20.000 de afgani vulnerabili, pentru a-i proteja de talibani. Printre aceștia se numără „angajați ai organizațiilor pentru drepturile omului, jurnaliști și femei din conducere”, a declarat ministrul imigrației, Marco Mendicino.

Guvernul din Ottawa a promis deja translatorilor care au lucrat pentru Canada și personalul ambasadei din Afganistan, că vor fi protejați de răzbunarea talibanilor și vor fi lăsați să intre în țară.

UPDATE

Talibanii au preluat controlul asupra Palatului prezidenţial din Kabul, au declarat pentru Reuters doi înalţi comandanţi ai insurgenţilor prezenţi în capitala afgană, după plecarea preşedintelui Ashraf Ghani din ţară.

Nu există însă o confirmare din partea guvernului afgan în această privinţă. Reuters transmite că oficiali guvernamentali nu au putut fi contactaţi deocamdată.

Ambasada SUA din Kabul a anunţat într-o notă că situaţia securităţii în capitala afgană se schimbă rapid, inclusiv la aeroport, unde au fost raportate focuri de armă, în timp ce trupele americane ajută la evacuarea majorităţii personalului american.

„Există informaţii despre un incendiu la aeroport, acesta fiind ţinta unor tiruri. În consecinţă, le recomandăm cetăţenilor americani să se adăpostească să stea adăpostiţi acolo unde se află”, a comunicat misiunea diplomatică americană.

SUA speră să-şi evacueze cea mai mare parte a personalului din Afganistan într-o zi sau două, în timp ce ţări precum Germania şi Canada şi-au închis deja ambasadele la Kabul.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că evacuarea personalului ambasadei SUA din Kabul este „misiunea numărul unu”, întrucât preluarea de către talibani a capitalei afgane pare iminentă, potrivit dpa.

Într-o imagine amintind de căderea Saigonului în Vietnam în 1975, un elicopter a decolat de la ambasada americană din Kabul în cursul zilei de duminică. Deasupra ambasadei se vedea ridicându-se fum, în timp ce responsabili de securitatea acesteia ardeau documente importante şi distrugeau materiale. Odată drapelul american coborât, ambasada va fi închisă oficial pentru moment.

Blinken a respins comparaţiile cu Vietnamul, declarând:”Acesta nu este Saigon”.

Şeful diplomaţiei americane a fost întrebat de un fost combatant la o întâlnire cu presa: „Pentru ce a murit prietenul meu?”

„Mai întâi vă mulţumesc pentru serviciul Dumneavoastră. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”, a declarat Blinken, adăugând:”Aţi reuşit să vă îndepliniţi misiunea care v-a fost încredinţată la 11 septembrie”.

În acelaşi timp, Rusia a declarat că este gata să colaboreze cu un guvern de tranziţie la Kabul şi nu vede niciun motiv pentru închiderea ambasadei sale.

Franţa a decis relocarea ambasadei sale pe aeroportul din Kabul din cauza situaţiei securităţii din Afganistan după ce insurgenţi au intrat în capitala ţării, a anunţat duminică ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol