Războiul cu Rusia ar mai putea dura între două şi până la şase luni, a prezis consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, într-un interviu pentru portalul rus de opoziție Meduza. VARIANTA INTEGRALĂ ÎN LIMBA RUSĂ, AICI

În opinia sa, unul dintre principalii factori îl reprezintă capacitatea stocurilor de armament. Un alt factor hotărâtor este felul în care dispoziţia s-ar putea schimba în Europa, Ucraina şi Rusia.

Vor avea loc negocieri de pace doar dacă situaţia pe teren se va schimba şi Rusia nu va mai avea impresia că îşi poate impune condiţiile, a mai spus el.

Eventualele concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului

Podoliak a avertizat că eventuale concesii teritoriale făcute Rusiei nu vor pune capăt războiului. Unele oraşe, precum Mariupol şi, în prezent, Severodoneţk, unde au loc acum lupte aprige, pur şi simplu nu mai există, a atras el atenţia.

Consilierul prezidenţial ucrainean a estimat pierderile Rusiei la circa 80.000 de oameni până în acest moment. În această cifră sunt incluse decesele din rândul armatei regulate, al separatiştilor proruşi şi al mercenarilor din grupul Wagner.

Podoliak a spus că, după un început dezastruos pentru Moscova, cu până la 1.000 de decese pe zi, pierderile actuale ale trupelor ruse şi ucrainene sunt „comparabile”.

Pierderile zilnice din tabăra ucraineană: 100-500 de morți și răniți

Recent, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat pierderile zilnice din tabăra ucraineană la 100 şi până la 500 de morţi şi răniţi.

Invazia rusă în Ucraina, care a ajuns vineri în a 100-a zi, provoacă un cutremur pe piaţa de energie, ce afectează în principal Europa, unde Rusia este cel mai mare exportator de petrol şi gaze, la care se adaugă preţul ridicat al electricităţii.

Deşi aprovizionarea cu energie înregistra deja costuri ridicate încă de la începutul anului, ca urmare a scumpirii unor materii prime şi a revenirii mobilităţii după pandemie, războiul declanşat pe 24 februarie nu a făcut decât să agraveze situaţia.

Prețurile, afectate și de sancțiunile economice impuse Rusiei

În plus, preţurile au fost afectate şi de sancţiunile economice pe care Uniunea Europeană le-a impus Rusiei, precum recentul embargou pentru petrolul rusesc exportat pe cale maritimă, la care se adaugă intenţia blocului comunitar de a reduce, gradual, dependenţa energetică de Moscova.

Însă, procesul de „deconectare” a celor 27 de state membre continuă să întâmpine obstacole din cauza dificultăţilor unor ţări de a-şi înlocui sursele de aprovizionare ruseşti, dată fiind dependenţa ridicată de acestea, aşa cum este cazul Germaniei, Ungariei sau Republicii Cehe, scrie EFE.

Petrolul s-a scumpit cu 21%

În acest context, una dintre materiile prime care a resimţit cel mai mult efectele războiului din Ucraina a fost petrolul, concret petrolul Brent, de referinţă în Europa, al cărui preţ a crescut cu peste 21% începând cu 23 februarie, cu o zi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, până în prezent.

Preţul barilului a încheiat ziua de joi la 117,54 dolari, în ultimele săptămâni depăşind chiar pragul de 120 de dolari, faţă de circa 97 de dolari înainte de conflictul armat.

În ultimele săptămâni, preţul acestei materii prime a menţinut o tendinţă de creştere în faţa posibilităţii ca UE să dea un veto pentru petrolul rusesc, aşa cum s-a şi întâmplat, şi a efectelor pe care această decizie le-ar putea avea în ceea ce priveşte oferta, în contextul unei cereri globale în creştere după pandemie.

Veto-ul UE va afecta efectiv 90% din importurile ruseşti ale Vechiului Continent. Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, împreună cu un grup de ţări producătoare, printre care şi Rusia, a decis să crească producţia prevăzută în vară, cu intenţia de a scădea preţurile.

 

---