15 iulie 2024, 23:04

Războiul dronelor: Cum va schimba războiul din Ucraina armatele occidentale

Adevărul este cât se poate de clar: multe dintre predicțiile pe care analiștii occidentali le făceau în primele săptămâni ale conflictului din Ucraina despre modul în care se duce un război modern au fost cel puțin hazardate. La concluzia aceasta au ajuns și jurnaliștii de la The Economist, analizând un raport al Royal United Services Institute (RUSI)

Mult apreciatele drone nu sunt atât de eficiente pe cât se relata în primăvara acestui an, celebrele Javelin nu au fost atât de determinante în punerea pe fugă a rușilor, iar clasica artilerie căreia mulți îi cântau prohodul la începutul acestui an s-a dovedit elementul decisiv în multe dintre încleștările din Ucraina.

„În luptă, nimic nu este atât de bun sau de rău ca rapoartele oamenilor entuziasmați”, remarca William Slim, un celebru feldmareșal britanic, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Din momentul în care trupele rusești au intrat în Ucraina pe 24 februarie 2022, experții au oferit declarații radicale despre viitorul războiului. „Moartea tancurilor” a fost declarată aproape imediat după începutul conflictului la o simplă vizionare a unor înregistrări video.

Dronele turcești au fost aclamate ca niște arme de neoprit care schimbă regulile jocului. Armele antitanc occidentale au fost propulsate într-un rol principal încă de la începutul conflictului.

Invazia a eșuat

Acum însă, după nouă luni de război, apar reflecții ceva mai ponderate. Iar forțele armate occidentale au foarte multe de învățat.

Autorii raportului scot în evidență că invazia a eșuat, dar nimeni nu ar fi riscat să prezică un astfel de deznodământ înainte de începutul conflictului.

La nord de Kiev, armata rusă avea 12 soldați pentru fiecare soldat ucrainean. În plus, în primele 48 de ore de război, Rusia a atacat pe calea aerului 75% dintre amplasamentele de apărare aeriană ale Ucrainei, notează TVR.

Un atac cibernetic rusesc a reușit să întrerupă cu succes comunicațiile prin satelit ale Ucrainei.

Ucraina a rezistat acestui război fulger inițial în mare parte pentru că a avut inteligența de a-și dispersa stocurile de muniții din principalele depozite, cu doar o săptămână înainte de invazie, aceste eforturi fiind accelerate cu trei zile înainte de debutul războiului.

Avioanele și sistemele de apărare aeriană au fost și ele dispersate la câteva ore după atac. Ca urmare, doar o zecime din zonele mobile de apărare aeriană au fost lovite. Dacă armata rusă ar fi fost mai precisă și mai agilă, chiar și acestea ar fi putut fi lovite.

Contrar înțelepciunii populare, rachetele antitanc Javelin și NLAW furnizate de SUA și Marea Britanie nu au salvat situația, deși apar foarte des în imaginile video din prima săptămână a conflictului.

Nu au făcut-o nici dronele TB2 ale Turciei, care s-au luptat să supraviețuiască după a treia zi de conflict.

„Valoarea propagandistică a echipamentelor occidentale a fost extrem de importantă la începutul războiului”, a remarcat recent Jack Watling de la RUSI, unul dintre autorii raportului, în cadrul emisiunii „The Russia Contingency”, un podcast despre problemele militare rusești.

„Nu au avut cu adevărat un efect material substanțial asupra desfășurării luptelor, până în luna aprilie”. Factorul decisiv a fost mai prozaic, a adăugat el. „Ceea ce i-a gonit pe ruși la nord de Kiev au fost două brigăzi de artilerie care au tras cu toate tunurile în fiecare zi.

Accentul pe artilerie

Rolul central al artileriei din conflictul ucrainean este un fapt care ar trebui să dea de gândit armatelor vest-europene, a căror putere de foc a scăzut dramatic de la sfârșitul războiului rece.

Din 1990 până în 2020, numărul pieselor de artilerie în rândul marilor armate europene s-a diminuat cu 57%, potrivit unui raport realizat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, un alt think-tank britanic.

Arsenalul Ucrainei era însă unul formidabil. Armata Kievului a început războiul cu peste 1.000 de sisteme de artilerie cu țeavă (cele cu tuburi lungi) și 1.680 de lansatoare de rachete multiple. Mai mult decât Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Polonia la un loc.

Practic, Ucraina era la începutul conflictului, cea mai mare forță de artilerie din Europa, după Rusia. Principala constrângere a fost însă reprezentată de muniție.

Ucraina a menținut „paritatea artileriei” timp de aproximativ șase săptămâni, mult mai mult decât ar fi reușit aproape orice armată occidentală în aceleași circumstanțe.

Apoi a început să rămână fără obuze, oferind Rusiei un avantaj de zece la unu în ceea ce privește volumul de foc. Iar acest dezechilibru a persistat până în luna iunie, când Ucraina a primit un aflux de sisteme avansate de artilerie occidentale, inclusiv HIMARS-urile americane.

„Ratele de consum de muniție din luptele de mare intensitate din acest război rămân extraordinar de ridicate”, notează autorii studiului. Puține țări occidentale au capacitatea de a construi arme noi, piese de schimb și muniție în ritmul necesar.

„Membrii NATO, alții decât SUA, nu s-ar află într-o poziție puternică pe aceste fronturi”, notează analiza RUSI.

Războiul dronelor

Dronele au jucat un rol vital, deși în mare parte pentru informații, supraveghere și recunoaștere, mai degrabă decât pentru misiuni de atac.

Unitățile rusești care aveau propriile drone, mai degrabă decât să se bazeze pe cele de la un cartier general superior, puteau să atace imediat, spune RUSI, lovind cu precizie țintele în trei, până la cinci minute de la detectarea lor. Cifra pentru unitățile care nu aveau propriile drone era de aproximativ o jumătate de oră, iar precizia atacurilor era mai mică.

Dar o lecție cheie din Ucraina este că armatele au nevoie de mai multe drone decât cred.

Aproximativ 90% dintre dronele folosite de forțele armate ucrainene între februarie și iulie au fost distruse, notează raportul RUSI.

Durata medie de viață a unei drone cu aripă fixă era de aproximativ șase zboruri, iar cea a unui quadcopter, de doar trei zboruri. O astfel de uzură ar fi „măcinat” flotele armatelor europene în doar câteva zile.

Cu alte cuvinte o armată ar trebui să pună accentul, mai degrabă, pe sisteme ieftine și simple, care pot fi tratate aproape ca sisteme de unică folosință, decât pe flote mici de drone costisitoare, de dimensiuni mari, cu motoare mari, alimentate cu lichid, care transportă senzori avansați.

Dar o astfel de strategie presupune un personal numeros, cu grad ridicat de instruire, care să le poată pilota și o atitudine mai relaxată în ceea ce privește utilizarea dronelor pe timp de pace.

„În prezent, există mai puține restricții administrative pentru ca Artileria Regală Britanică să tragă cu muniție reală de 155 mm deasupra drumurilor civile”, spune RUSI, „decât pentru zborurile unei drone deasupra aceluiași spațiu pentru a monitoriza țintele pe care le lovește”.

Supremația dronelor?

Războiul din Ucraina arată și cum pot fi înfrânte dronele. Una dintre abordări, în fapt, o tactică relativ veche. Forțele ucrainene au descoperit că, atunci când unitățile de recunoaștere rusești le marcau pozițiile cu dispozitive laser, puteau răspunde prin lansarea de grenade fumigene pentru a le ascunde locația.

Dar acest lucru are și un dezavantaj: „orbește” și unitatea care se apăra.

Cea mai importantă modalitate de a contracara dronele, spune raportul RUSI, este utilizarea dispozitivelor specializate pentru războiului electronic (EW), arme a cărei invizibilitate pe câmpul de luptă le-a făcut să rămână în umbră.

Dispozitivele rusești pentru război electronic (EW) au forțat Ucraina să limiteze modul în care își folosește dronele.

În teorie, acestea pot fi pilotate de la distanță deasupra țintelor rusești și pot trimite imagini în direct către o unitate de artilerie. În practică, emisiile radio necesare pentru navigație și comunicații, atât de la dronă, cât și de la stația de la sol, pot fi detectate și, în unele cazuri, întrerupte de atacuri electronice.

Prin urmare, Ucraina a fost nevoită, în schimb, să zboare cu multe dintre dronele sale pe rute prestabilite, iar datele sunt descărcate la întoarcere. Aceasta se întâmplă adesea câteva ore mai târziu, timp în care ținta s-ar putea să se fi mutat. Datele ucrainene sugerează că doar o treime din misiunile cu drone se dovedesc a fi de succes.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol