CITIRE

REPORTAJ „Sistemul educațional nu îți deschide uși...

REPORTAJ „Sistemul educațional nu îți deschide uși, trebuie să cauți tu cheile pentru ele”

România anului 2019. Sistemul educational din România a suferit de-a lungul timpului numeroase transformări. Elevii au fost nevoiți să se adapteze poate de la an la an cu fiecare nouă programă, noi examene sau restructurări ale claselor – cum a fost introducerea clasei 0. Suntem conștienți că o societate educată este o societate puternică și suntem datori să asigurăm urmașilor noștri o educație de calitate, ca să pună accentul pe nevoile elevilor, să le dezolve personalitatea și nu să le încarce memoria din obligație cu informații pe care aceștia să le uite imediat cum ies de la ore.

Beneficiază elevii români de o educație de calitate?

Destul de greu de răspuns, întrucât sunt mai mulți factori care stau la baza unei astfel de analize. Avem de-a face cu zona geografică, profesorii, dotările școlilor și ce este mai important, legislația în vigoare. De câțiva ani încoace, liceele private au început să atragă mai mulți elevi, deoarece dotările acestora sunt mai apreciate de părinți, chit că sunt nevoiți să facă un efort financiar. Însă sunt și licee de stat unde educația este asigurată la un nivel înalt.

 

Pentru realizarea acestui reportaj am ales Liceul Teoretic “Școala Europeană București” (institutie particulara) și Colegiul Național Bilingv George Coșbuc.

SEB

 

CNBGC

Din analiza acestora, am observat că la ambele unități de învățământ, elevii intră cu medii foarte mari și sunt foarte mulțumiți de alegerea făcută.

 

Inițial, am stat de vorbă cu elevii din SEB și CNBGC pentru a vedea părerile lor despre sistemul în care activează. Doi dintre aceștia au petrecut toată perioada de școlarizare într-un liceu stat, respectiv privat, iar alți doi au schimbat sistemul, de la privat la stat și vice versa.

Stând de vorbă cu Vizi, pentru că așa s-a prezentat zâmbind, ne-a mărturisit că a ales o școală privată cu program de Bacalaureat Internațional, deoarece atât programa, cât și organizarea materiilor și înclinația către studiu individual i-ar oferi mai multe oportunități decât bacalaureatulul românesc. Vizi este determinat să își continuie studiile pe Business Management în Anglia și consideră că învățământul privat l-ar ajuta să deprindă anumite abilități și obiceiuri privind învățarea, astfel încât să-i fie mai ușor când va trece la sistemul de învățământ superior.

Vizi

Cătălina, elevă a liceului Coșbuc, a beneficiat doar de educație în sistemul de stat, lucru de care este mulțumită și așa cum ne-a zis, nu s-a gândit să meargă la un liceu privat : „Nu mi-am pus niciodată problema să merg la un liceu privat și am ales George Coșbuc pentru că îți oferă foarte multe oportunități de viitor. De aici poți să pleci mult mai ușor în străinătate, datorită examenelor și accentului care se pune pe limba engleză. Liceul are anumite parteneriate cu diferite universități din afară și este mult mai ușor pentru un elev care își dorește să plece în străinătate să o facă de aici, pentru că ai o susținere foarte mare din partea profesorilor și este ca o rampă de lansare pentru viitor.” Aceasta ne-a mai spus, în timpul discuției ținută chiar în liceu, că și-ar dori să studieze Științe politice, însă consideră că în România nu sunt facultăți atât de bune, în care să se regăsească pe deplin – motiv pentru care ia în considerare să studieze în altă țară.

Cătălina

SISTEMUL EDUCAȚIONAL NU ÎȚI DESCHIDE UȘI, TREBUIE SĂ CAUȚI TU CHEILE PENTRU ELE

La Coșbuc am întâlnit-o și pe Ioana, fostă elevă a sistemului privat, care ne-a răspuns cu mândrie că această trecere de la privat la stat a reprezentat un lucru bun pentru ea: „Eu am petrecut opt ani de zile în sistemul privat pentru că părinții mei au ales să facă asta. În teorie trebuia să rămân, doar că taxele s-au scumpit extrem de mult și eu cum vreau să plec la facultate în afară am zis că o să petrec anii de liceu la unul de stat. A fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat să plec din sistemul privat. Mi se pare că liceul nostru îți oferă o libertate de exprimare foarte bună și din asta poți să îți dai seama cine ești tu cu adevărat. Eu când am ajuns aici aveam o identitate, dar voiam în continuare să mă regăsesc și nu neapărat că îți deschide foarte multe uși, pentru că sistemul educațional nu îți deschide uși, trebuie să cauți tu cheile pentru ele.

Ioana ne-a mai spus că profesorii din CNBGC le oferă elevilor susținerea necesară, lucru pe care îl consideră special: ”În Coșbuc, ce e special, este susținerea profesorilor și faptul că fiind așa de comun că pleci în afară, toată lumea înțelege și toată lumea vrea să te ajute. Eu plec în SUA la facultate, pe Comunicare, Creative Writing și Jurnalism.”.

Ioana

Tot la SEB, Luca, vizibil entuziasmat, a povestit cum trecerea de la stat la privat i-a schimbat viața: „Venind de la stat, cumva am înțeles din prima zi care ar fi diferența și am văzut în liceul ăsta o oportunitate, ceva nou și ceva ce nu am simțit la stat.

După cum ne-a povestit chiar acesta, diferențele se văd și în lucrurile care nu-s luate de multe ori în considerare atunci când analizăm o instituție de învățământ. Luca spune că și-a dat seama că locul său este în sistemul privat atunci când a intrat în clasă. L-a impresionat disponibilitatea cu care cei ce aveau să îi fie colegi răspundeau, spre deosebire de școala de stat, unde ”toată lumea intra în bancă când trebuia să răspundem”. Atunci și-a zis că “pentru viitorul meu liceul acesta privat chiar merită”. Luca și-a propus să își continue studiile în Olanda, în domeniul Computer Science, Informatică și Inginerie.

Luca

O diferența pe care am găsit-o între cele două licee este programul de Bacalaureat Internațional. Sunt trei școli în București care asigură acest program, iar una dintre acestea este Școala Europeană București, unde am fost și noi pentru acest reportaj.  Elevii de la SEB au explicat ce anume este diferit între Bacul românesc și cel internațional:

„La bacul românesc se studiază o programă pe care o știm cu toții și având colegi și prieteni foarte buni la IB am văzut și ce înseamnă materiile lor și e un alt punct de vedere, adică e mai mult aplicat. Dacă la matematică noi aveam o problemă și trebuie să folosim o formulă ca să o ducem la bun sfârșit, cumva la ei nu contează formulele așa de mult, adică nu contează să le știi neapărat, contează cum ajungi la aplicarea formulelor, adică e un alt fel de gândire, e o gândire mai aplicată care mi-ar fi fost mai mult de ajutor în cazul meu” – Luca, elev ce urmează să susțină examenul românesc.

Colegul său, Vizi, a completat: „Și avem ocazia să exersăm, deoarece în afara examenului propriu-zis pe care îl susținem la sfârșitul celor doi ani de programă, avem inclusă și o examinare internă și investigăm matematic un anumit domeniu de activitate, pe care îl alegem în funcție de preferințele noastre. De exemplu, eu am ales să studiez despre statistică și studiez cât de mult tinerii folosesc telefoanele și în ce măsură le afectează performanțele academice.”.

 

Pe tema uniformei școlare s-au deschis, de-a lungul timpului, multe dezbateri, iar părerile sunt împărțite. La fel de diferite sunt și practicile celor două licee vizitate – în timp ce elevii SEB au uniformă, cei de la Coșbuc nu.

Întrebate dacă uniforma le îngrădește personalitatea elevilor, Ioana și Cătălina au spus că da, stilul personal fiind o formă de exprimare. Cu toate astea, Ioana a subliniat că este necesară o limită a decenței: „Eu nu cred că într-un liceu precum Coșbuc oricine ar putea să vină și să ne impună uniformă, pentru că asta reflectă atât caracterul tău, cât și modul tău de a gândi. Sunt de acord că trebuie să fie într-o limită a decenței, dar tu nu ai cum să vii și să impui uniforma, pentru că îți ia o parte din personalitatea ta.”.

Ioana povestește că trecerea de la sistemul privat, acolo unde avea o uniformă, la cel de stat – unde nu i s-a mai impus acest lucru – a făcut-o să realizeze că acest lucru o restrângea. ”În prima săptămână rămăsesem cumva cu ideea de uniformă în cap și veneam în pantaloni și tricou, eu care sunt și cu moda și chiar îmi place foarte mult și o consider o parte importantă din viața mea. Apoi am văzut colegii că veneau îmbrăcați și altfel și chestia asta mi-a deschis o tonă de portițe, mi-am dat seama că sunt pasionată de modă și cât de mult îmi place să mă simt bine cum sunt îmbrăcată și nu consider că uniforma ajută, dimpotrivă, restricționează foarte mult din expresia ta personală”, ne-a spus aceasta, în timpul discuției.

 

Elevii SEB, așa cum ne-a spus Consilierul educativ de la SEB, Florența Rănaciu, poartă uniforma doar patru zile pe săptămână. Vinerea este ”casual day”, când elevii ”pot veni îmbrăcați cum doresc, bineînțeles în limitele decenței”.

 

Unele dintre cele mai importante fenomene prezente în școlile din România sunt: fumatul, drogurile, bullyingul. Un studiu din 2016 arată că fenomenul de ”bullying” nu este unul rar, mulți copii suferind traume după aceste experiențe. Statistica realizată de către Salvați Copiii acum mai bine de trei ani a scos la iveală că 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor și 3 din 10 sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către alți copii din școală. Datoria de a controla acest fenomen cu care se confruntă mulți elevi revine conducerii instituțiilor de învățământ, iar ambele școli în care am fost reușesc să țină sub control aceste comportamente și să le asigure elevilor protecție:

”Noi, catedra de consiliere, alături de diriginți încercăm să mergem mai mult pe prevenție. Prin discuții la ora de dirigenție, prin invitați speciali, organizăm campanii de prevenire a fumatului, alcoolului, a drogurilor pentru că în ziua de astăzi există foarte multe riscuri și ce se petrece dincolo de poarta școlii este destul de greu de gestionat. Noi încercăm, pe cât putem, cu  ajutorul valorilor deja învățate și printr-o educație aleasă, cum ne place nouă să spunem, să formăm copii care să facă față cu brio oricărei tentații. Fenomenul de bullying îl stopăm prin faptul că în primul rând îl recunoaștem, apoi facem consiliere individuală, prin care încercăm să îi învățăm pe copii, comunicarea asertivă, cum să facă față acestor situații, prin jocuri de rol, în felul acesta reușind să controlăm acest fenomen.”, a declarat Florența Rănaciu, de la SEB.

De asemenea, consilierul SEB consideră că la școlile de stat nu se pune atât de mult accentul pe consiliere. Un singur specialist trebuie să se împartă, de obicei, între 800 de elevi, și este nevoie de multe ori de susținerea intensă a diriginților.

Și la Coșbuc, conducerea împreună cu consilierul școlii încearcă să stopeze fenomenele, prin diverse activități, menite să îi facă pe elevi să conștientizeze pericolele : ”Stopat poate ar fi prea mult spus, ar fi ideal să reușească un psiholog sau o școală să stopeze aceste fenomene. Poate important este să le diminuăm. Să le luăm pe rând. Sunt la Coșbuc consilier școlar și profesor și fenomene de violență nu prea există, ca să nu spun că nu există aproape deloc. Deci bătăi între elevi, filmate, noi nu avem așa ceva. Copiii din Coșbuc provin din familii cu un nivel educațional ridicat și care consideră școala, cel mai important lucru, după iubire, pe care i-l poți oferi unui copil. Deci, violență noi nu avem. Copiii cunosc bunul simț, respectul. În privința bullyingului noi avem probleme în ciclul gimnazial, e cel mai dificil din învățământ, unde sunt cele mai mari probleme din toate școlile.

Consilierul de la Colegiul Național Bilingv George Coșbuc afirmă că pentru stoparea fenomenului de bullying este necesară implicarea cadrelor didactice. Aceasta spune că profesorii nu fac diferențe între copii în funcție de statutul economic și încearcă să îi trateze în mod egal. Cu toate astea, o problemă este volumul necontrolat de informații de pe internet: ”La noi este diminuat, pentru că profesorii nu diferențiază copiii în funcție de statutul lor economic. Noi încercăm să îi tratăm în mod egal. Dar, sub influența internetului, informațiilor neselectate, copiii intră în acest fenomen.”.

La un moment dat, elevii CNBGC au putut să îl asculte și pe un coleg mai mare, care terminase. Acesta, spuen Diana Ioaneș, s-a confruntat cu o dependență de marijuana: ”Se fac activități la ora de dirigenție, vin elevii mai mari și vorbesc despre acest fenomen, vorbesc despre experiențele prin care ei au trecut. Elevul când vorbește altui elev, are un impact mai mare decât oricine. În privința drogurilor, a fost acum doi ani o acțiune foarte importantă de militare împotriva drogurilor și au fost specialiști din poliție, din domeniul juridic, medici. Am propus să aducem și un fost elev de-al meu, foarte inteligent, care a fost dependent de marijuana. A fost foarte ascultat de elevi, avea limbaj de specialitate, făcuse ani de terapie. Sala era încremenită.”, ne-a spus Diana Ioaneș, consilier CNBGC.

 

În privința profesorilor și a modului de predare, reprezentanții școlilor ne-au povestit cum decurg lucrurile, sistemele fiind diferite. De exemplu, CNBCG este singurul liceu din tață unde se fac gratuit ore de dezvoltare personală, ei rămân după ore și fac aceste exerciții de auto cunoaștere și analiza lor psihologică, după cum afirmă consilierul școlar.

Din vorbă în vorbă, Diana Ioaneș ne-a explicat și că există licee de stat cu practici negative. Ne-a dat exemplul unei instituții de învățământ din Capitală, unde încrederea și personalitatea copiiilor sunt distruse. Este un liceu unde pretențiile sunt atât de mari, încât majoritatea elevilor – intrați cu medii foarte mari, uneori chiar șefi de promoție – iau în primele săptămâni note de 3. În disperare, părinții caută să își bage copiii la cât mai multe meditații, pentru a trece clasa. Consilierul scoate în evidență că părinții pun mai mult accent pe orgoliul personal în cercul de prieteni și nu pe sănătatea psihică a copiiilor lor : „Am elevi la consiliere din acel liceu care sunt în depresie, abandonează, se mută la alte licee sau stau în suferință”.

Diana Ioaneș

La SEB, directorul ASEB, Alina Lipovan, ne explică că modul de predare este unul interactiv, deoarece sunt mai puțini elevi în clasă, iar profesorii folosesc tehnici moderne în sălile de curs. Aici, fiecare profesor are sala sa, iar elevii se mută după fiecare oră, acest lucru încurajând socializarea : „Cred că este o idee mai potrivită pentru cei mari. De obicei elevii de primar sunt puțin mai pierduți în spațiu și mai dezorganizați și au nevoie să fie „dădăciți” mai mult. Pe cei mari am vrut să îi învățăm să aibă mai multă independență, mai multă autonomie și să devină mai organizați. Ne-am dorit să îi responsabilizăm prin a-și gestiona singuri pauzele de 10 minute sau 5 minute, în cazul zilelor de luni, pentru a se duce la „locker” (n.r. – dulăpioare) să își schimbe cărțile, și să se organizeze, astfel încât să ajungă la sala respectivă la timp. Cred că, pentru ei, sunt mai atractive „lockerele” pe culoar, deoarece așa pot interacționa și cu alți copii din alte clase, astfel încurajâdu-se socializarea”.

Sala de relaxare SEB

 

Ambele licee pun accentul pe activitățile și proiectele desfășurate de elevi. Aceștia se pot implica în echipa de debate sau în voluntariat – de exemplu, Coșbuc a realizat un parteneriat cu SOS Satele Copiilor, în cadrul căruia elevii Colegiului Național i-au ajutat pe copiii proveniți din medii defavorizate să își facă temele. La SEB, elevii au parte de activități precum:  „Serată de Crăciun”, „Audiții de primăvară”- de pian, de canto, de tobe, de chitară, „Ziua englezească” în care liceenii organizează workshop-uri în engleză pentru cei de gimnaziu.

CNBGC

 

SEB

Elevii români – între România și străinătate

Din ce în ce mai mulți elevi pleacă la studii în străinătate, deoarece nu se regăsesc în programele din universitățile românești. Acest aspect este valabil și pentru liceeni cu care am stat noi de vorbă – toți cei patru și-au exprimat dorința de a-și continua studiile în străinătate.

Atât de la SEB, cât și de la Coșbuc, elevii pleacă în străinătate. Potrivit consilierului din Coșbuc, dintr-o clasă de 30 de elevi, 8 pleacă, iar de la SEB, aproximativ 50% dintre elevi.

 

Este sistemul privat doar pentru cei cu bani ?

Din exterior, oamenii privesc diferit cele două sisteme. Mulți consideră că liceele private sunt doar pentru elevi cu părinți bogați și nu toți își permit un astfel de sistem. Directorul ASEB ne-a explicat că: Avem foarte mulți părinți care fac eforturi. Realitatea este că există un procent destul de mare de părinți care apreciază școala noastră și cunosc cum anume se poate dezvolta un copil aici la SEB și de aceea fac eforturi financiare, și nu numai, de a-și ține copiii aici. Nu este o școală de copii de bani gata. Elevii noștri nu au voie cu telefonul, poartă uniformă, nu vin cu haine de firmă, tocmai pentru că vrem să nu se evidențieze în felul acesta și să aibă aceleași drepturi.”, dar chiar și elevii de aici au povestit că se luptă cu prejudecăți din partea oamenilor : „ oamenii nu realizează că suntem niște copii foarte munciți care merg la școală de dimineața până seara, care nu chiulesc, care sunt în permanență monitorizați și cărora li se cer foarte multe lucruri, nu suntem privați de anumite responsabilități, ci suntem examinați mult mai riguros sau există mult mai multe așteptări de la noi și din partea părinților pentru că se așteaptă să depunem un efort în plus că ei depun un efort financiar pentru a ne asigura nouă o astfel de educație.”

 

După ce am stat de vorbă cu reprezentanți ai ambelor licee, pot spune că educația de calitate poate exista atât la stat, cât și la privat, atât timp cât profesorii conștientizează nevoile elevilor și predau astfel încât să îi dezvolte armonios. Criza sistemului educațional este exodul elevilor care pleacă în străinătate la studii. Cu toate acestea, autoritățile trebuie să acorde mai multă atenție liceelor de stat, propunând o legislație care să îi avantajeze pe elevi și să îi convingă să rămână la studii în țară.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.