Pacienții din România plătesc în ultimii ani din ce în ce mai mult pentru medicamente din cauza politicilor de prețuri de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creșterea accelerată a costurilor de producție, generată de pandemie și de războiul din Ucraina.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă că peste 3000 de medicamente generice au dispărut de pe piață, ceea ce creează un paradox – pacienții au la dispoziție medicamente inovative (cu un preț mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine).

APMGR solicită Guvernului României implementarea de urgență a unor măsuri care să asigure accesul pacienților români la sănătate și care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea prețurilor cu rata inflației, cel puțin pentru medicamentele de până în 50 RON,și alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.

Creșteri de preț

O primă problemă a producătorilor de medicamente generice o reprezintă  creșterile de preț la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producția de medicamente (energie, transport, materii prime și ambalaje). Deși aceste creșteri sunt între 20% și 300% față de anul 2021, prețul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătății.

Pe lângă inflație și limitarea prețurilor la medicamente, există însă și o problemă a taxei clawback. Medicamentele generice de import compensate 100% și cu prețuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deși Legea 53/2020 prevede 20%. Diferența este dată de faptul că taxa se calculează la prețul de raft, preț care include adaosurile comerciale și costurile cu distribuția.

Astfel, inflația și taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3000 dintre acestea ieșind de pe piață în ultimii ani.

Compensare

Pe măsură ce medicamentele generice cu preț mic, cele mai împovărate de taxare în acest moment, ies de pe piața din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe.

„În momentul în care pacienții nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranță vor renunța la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viața pacienților e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponențial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt.” spune Radu Gănescu, președinte COPAC.

În întreaga lume, medicamentele generice și biosimilarele reprezintă soluția pentru creșterea accesului la tratament, întrucât ele înseamnă mai mulți pacienți tratați din aceeași sumă de bani.

„O compensare de 50% sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Am pacienți care nu își permit aceste costuri. Trebuie să ținem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună și are și alte cheltuieli. Nu poți să lași pensia la farmacie!Pentru o bună parte a populației, existența genericelor pe piață îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică.” spune dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei.

Genericele și economiile la buget. Statistici europene

Un studiu realizat recent de IQVIA arată că 70% dintre pacienții români se tratează cu generice și numai în perioada 2015 – 2021 au determinat economii de peste 780 de milioane de euro la bugetul CNAS.

Cu toate astea, România are de patru ori mai puține medicamente generice decât Polonia, de două ori mai puține decât Cehiași de șase ori mai puține decât Germania. Există, deci, o oportunitate foarte mare de a genera economii suplimentare prin intrarea pe piață a unor noi medicamente generice.

„Există soluții! Alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice și ajustarea prețurilor de până în 50 RON cu rata inflației pot scoate din impas accesul pacienților la medicamente generice. Guvernul, prin Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor, trebuie să intervină de urgență pentru a corecta această situație paradoxală care face fabricarea și importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial și să pună în aplicare aceste soluții.” spune Daniel Bran, vicepreședinte APMGR, Director General Accord Healthcare România.

Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conțin aceeași substanță activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, căii de administrare, siguranței, eficacității și indicațiilor terapeutice.

„Oamenii pot rămâne cu senzația că medicamentele generice, pentru că sunt mai accesibile ca preț, sunt mai puțin eficiente. Dar acest lucru este fals! Un brevet expiră după10 ani sau chiar mai mult, pentru că există posibilitatea de prelungire. Or, în acești ani, știința și tehnologia de fabricație evoluează, așa că formulele genericelor sunt de multe ori îmbunătățite față de formulele medicamentelor originale.” spune SimonaCocoș, președinta APMGR, Director General Zentiva România și Republica Moldova.

Vești bune de la Ministerul Sănătății pentru pacienții români

Ministerul Sănătății a decis în urma unor consultări cu producătorii de medicamente generice, luarea a trei măsuri importante care vin în sprijinul pacienților:

1. Alinierea taxei clawback pentru medicamentele generice, atât la cele produse local, cât și la cele importate, la 15%;
2. Indexarea cu inflația a medicamentelor cu prețuri mici, lucru care va asigura disponibilitatea pe piață a acestei categorii de medicamente;
3. Modificarea contractului cadru în vederea creșterii accesului pacienților români la medicamente biosimilare de ultimă generație – inițiativă comună a Ministerului Sănătății și CNAS.

 

APMGR salută aceste inițiative aflate în stadiul de proiect legislativ, consideră că toate vin în sprijinul pacienților și așteaptă cu interes adoptarea și publicarea acestora în Monitorul Oficial.

„Salutăm deschiderea către dialog a domnului Ministru, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, participarea activă la consultări și concentrarea pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca pacienții români să aibă acces la medicamente. O percepem ca pe un suflu nou în Ministerul Sănătății, cu o abordare centrată pe soluții pentru pacienți și pentru această industrie care are peste 20 de unități de producție în România. Considerăm că aceste inițiative reprezintă un pas semnificativ în crearea unui sistem de sănătate sustenabil.” spune Simona Cocoș, președinta APMGR.

Taxa clawback, împreună cu politica celui mai mic preț, au reprezentat de-a lungul anilor o povară pentru medicamentele generice, fapt ce a condus la dispariția de pe piață a  proximativ 3000 de medicamente generice în ultimii 6 ani.

---