România are printre cele mai mici costuri cu forţa de muncă din toată Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră este pe locul al doilea, dupa Bulgaria, în timp ce în alte state europene costul pentru servicii similare este şi de patru ori mai mare.

Media europeană pentru costul muncii pe oră este de aproape 32 euro.

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut cost, în speță, 9,3 euro, urmează România, cu 11 euro/oră și Ungaria, cu 12,8.

La polul opus, munca are cel mai mare cost în Luxemburg – aproape 54 de euro, în Danemarca avem 48 de euro, iar în Belgia avem 47 de euro.

Este o diferență evidentă între estul și vestul spațiului comunitar.

Însă comparația între aceste cifre și cât revine efectiv în buzunarul angajatului trebuie să țină cont de două componente: salariul și costul nesalarial, cum ar fi contribuțiile sociale ale angajatorilor.

Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forța de muncă pentru întreaga economie europeană a fost de 25 de procente, însă diferențele sunt mari între statele membre.

De obicei, statele unde se înregistrează cele mai mari costuri au și cele mai mari cheltuieli nesalariale.

Acoperirea cheltuielilor de bază, principala îngrijorare financiară pentru unul din doi români

Acoperirea cheltuielilor de bază reprezintă principala îngrijorare financiară pentru unul din doi români, potrivit rezultatelor unui studiu. Cercetarea a mai arătat, printre altele, care sunt cele mai mari temeri ale tinerilor din România și care sunt motivele pentru care și-ar schimba locul de muncă.

Studiul MKOR Employee Sentiment a urmărit analiza comparativă între anii 2022 şi 2023, împreună cu perspectivele pe care le au angajaţii români pentru 2024. A rezultat că salariaţii din țară se confruntă cu mai multe provocări referitoare la condiţiile de muncă şi la evoluţia carierei lor, pe măsură ce mediul profesional evoluează şi se adaptează la schimbările socio-economice şi tehnologice.

Incertitudinea în cadrul pieţei muncii a înregistrat o creştere de 8% faţă de 2022, dar şi volumul de muncă a crescut cu 8% pentru 49% dintre angajaţi, mai ales pentru Millennials şi persoanele cu venituri mari.

Raportat la creşterile salariale şi ale beneficiilor, 4 din 10 angajaţi au primit măriri în 2023, fiind în creştere cu 7% faţă de 2022, mai ales pentru Millennials şi angajaţii full-time.

În ceea ce priveşte evoluţia profesională, 24% au beneficiat de oportunităţi de dezvoltare(traininguri, promovare etc.), în special femeile, angajaţii part-time şi cei din Generaţia Z. Printre cele mai mari îngrijorări pentru tinerii din România se află nivelul salariilor (40%) şi sănătatea fizică (38%).

Motivele pentru care 2 din 10 angajați și-ar schimba locul de muncă

Rezultatele studiului, citat de Agerpres, mai arată că doi din 10 angajaţi şi-ar schimba locul de muncă în următoarele șase luni. Principalii factori ce i-ar influența în acest sens sunt: venituri mai mari (80%), mai multe beneficii extrasalariale (37%) şi siguranţa jobului (33%). Opt din 10 tineri şi-ar schimba jobul pentru un venit mai mare, mai ales bărbaţii, cei peste 26 ani şi părinţii cu copii minori.

Pe de altă parte, pentru cei din Generaţia Z, flexibilitatea este mai importantă. Tinerii nu sunt dispuşi să negocieze acest aspect. Șapte din 10 tineri preferă să lucreze de acasă sau remote, iar doi din 10 vor să aibă posibilitatea de a munci de acasă cel puţin trei zile pe săptămână.

Un salariu mai bun ar reprezenta o motivație pentru a-și schimba locul de muncă pentru 8 din 10 tineri. Programul de muncă flexibil (37%) şi oportunităţile de avansare în carieră (27%) sunt următoarele cele mai importante criterii. În medie, tinerii se aşteaptă să rămână în aceeaşi poziţie un an până să fie promovaţi.

În ceea ce privește evoluția pieței muncii din țară, așteptările românilor sunt pesimiste, cu șapte din 10 persoane care sunt de părere că numărul şomerilor va creşte în anul în curs.

Studiul, ce a fost realizat pe un eşantion de 4.524 persoane, mai arată că 3 din 10 persoane cred că situaţia organizaţiei unde lucrează se va înrăutăţi în 2024. În acelaşi timp, 54% spun că au o echipă stabilă şi au rămas alături de acelaşi număr de colegi.

 

---