CITIRE

România în cosmos. Interviu cu Dumitru Prunariu

România în cosmos. Interviu cu Dumitru Prunariu

În 1981, în memorabila zi de 14 mai, avea să petreacă departe de Pământ – timp de aproape 8 zile – misiunea Soyuz 40 care se desfășura în cadrul programului spațial” Intercosmos”. Dumitru Prunariu devenea atunci al 103 lea cosmonaut al lumii. Alte câteva sute i-au urmat până acum, însă niciun alt român.

Prezent la Iași vineri – 17 noiembrie, generalul-locotenent în rezervă, Dumitru Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi “din Iaşi şi titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi, înmânat de primarul Iaşului, Mihai Chirica.

Multă onoare concentrată pentru care sunt recunoscător celor care m-au invitat, celor care apreciază activitatea pe care am desfășurat-o într-un domeniul atât de interesant dar și foarte important pentru societate în ultimele decenii. – a declarat Dumitru Prunariu într-un interviu pentru Radio Iași, realizat de Mihaela Munteanu, cu ocazia înmânării titlului. De asemenea, acesta a mai vorbit despre activităţile cosmice, impactul lor asupra societăţii și care este contribuția României în acest context.

Dumneavoastră dincolo de faptul că sunteți o personalitate a României, sunteți și un om activ în continuare într-un domeniu de elită despre care noi, românii, nu mai știm mare lucru.

Este adevărat că activităților cosmice nu li se mai face o promovare foarte pronunțată în țara noastră. Asta nu înseamnă că nu avem activități, că nu participăm la programe mari, internaționale (în principal europene) sau că nu avem rezultate foarte bune. Prin Agenția Spațială Română înființată imediat după 1990 – o instituție care reprezintă atât statul cât și guvernul României în instituții internaționale cosmice, dar și toată cooperarea cosmică internă – promovăm acest domeniu de activitate și suntem foarte apreciați la nivel european.

Pot să spun că deja de la sfârșitul anului 2011 suntem membrii ai Agenției Spațiale Europene. Această calitate dar şi obligaţie de a participa la activităţile europene ne-a fost acordată după ani întregi de evaluări în care s-a contestat că cercetarea, managementul de programe și partea industrială sunt capabile să se ridice la nivel înalt, astfel încât să facă față unor proiecte europene majore. Suntem implicați direct în programele Comisiei Europene – Galileo şi Copernicus- programe de navigație și poziționare globală, cu o serie întreagă de implicații în domenii practice în țara noastră, cât și în programe de monitorizare a mediului dar și a problemelor de securitate la nivel european.

Pe lângă acestea, participam la dezvoltarea industrială a rachetelor europene – Ariane 6- care încep să se construiască de pe acum, deci avem capabilităţile necesare de a participa în astfel de programe europene. Să nu uităm de științele de bază. Institutul de Ştiinţe Spaţiale de la Măgurele, care a fost înființat cu mult înainte de 1989 și a pregătit experimente pentru zborul cosmic la care am participat eu, continuă colaborarea internațională și promovarea cercetării științifice la nivel european și internațional.

Oamenii obișnuiți au prins o fascinație extraordinară pentru ieșirea în spațiu. Poate acesta este și cheia pentru care mulți privesc cu admirație pe cei care ajung acolo, aproape de cer.

Există în lume 554 de oameni care au părăsit atmosfera terestră și au efectuat cel puțin o rotație completă în jurul Pământului la bordul unei nave cosmice. Cu toate acestea, zborurile cosmice pilotate în tot contextul activităților cosmice internaționale reprezintă doar 7 % – nu e mult dar este senzațional. Oamenii sunt mult mai receptivi la zborul unui om în spațiul cosmic decât la trimiterea unei sonde interplanetare care să studieze alte planete și sateliți naturali, deși acolo se fac descoperiri senzaționale. De exemplu, anul acesta a plonjat pe suprafața planetei Saturn sonda Cassini care de peste 10 ani a investigat inelele lui Saturn și sateliții săi naturali. Sonda a descoperit că pe satelitul lui Saturn există apă semn că acolo poate să existe viață. A descoperi viață în sistemul nostru solar este o descoperire excepțională că arată că viața este universală.

De asemenea, investigațiile planetei Marte, unde probabil vor fi aduse echipaje umane, ne aduc informații extraordinare despre trecutul acelei planete și un posibil viitor pentru planeta noastră. Este bine să aflăm ce s-a întâmplat cu Marte, de ce a dispărut viața acolo dacă a existat, pentru a știi cum să ne protejăm propria planetă față de anumite fenomene cosmice care ne pot influența radical. Deci, toate aceste lucruri sunt studiate și sunt de o importanță vitală pentru planeta noastră.

Pentru dumneavoastră care a fost momentul cel mai important în întreagă carieră de până acum?

Normal că zborul cosmic a reprezentat momentul decisiv în cariera mea. Deși când eram mic am vrut doar să zbor în atmosferă, negândindu-mă niciodată că îmi va fi accesibil cosmosul, am ajuns printr-un hazard să mă orientez spre activități cosmice, să devin pasionat de ele, să îmi desfășor în continuare toată activitatea în acest domeniu și nu numai, să apreciez ceea ce au făcut alții, dar să-mi aduc la modul direct o contribuție pe cât posibil înaltă, la nivel național și internațional și să justifici faptul că la o vârstă fragedă, 28 de ani am fost trimis în cosmos nu degeaba.

Cum vedeți viitorul relației omului cu spațiul?

Indiscutabil spațiul cosmic reprezintă un domeniul de expansiune umană foarte evident. Că acest lucru este mai mult sau mai puţin văzut de anumite comunităţi, inclusiv științifice, acesta este un alt lucru. Ne dezvoltăm în continuare și găsim în spațiul cosmic un domeniu în care în caz de catastrofă globală am putea să supraviețuim.

Vom întâlnii alte civilizații?

Sigur că da. Oamenii de ştiinţă în general considera ca acest secol, secolul XX, va fi cu întâlniri de gradul III, adică întâlniri cu alte civilizaţii. E greu de estimat dacă am fost investigaţi de alte civilizaţii aici pe Pământ. Cert este ca la nivelul nostru de dezvoltare tehnologică aşteptam să fim vizitaţi de alte civilizaţii. Noi îi vom vizita pe alţii peste sute de ani probabil.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.