CITIRE

România, pe harta mondială a științei. Minunile de...

România, pe harta mondială a științei. Minunile de care e capabil laserul din Măgurele, cel mai mare al lumii

Extreme Light Infrastructure sau pe scurt, ELI, este un proiect al Uniunii Europene, găzduit în prezent în trei țări: Ungaria, Cehia și România. În țara noastră acesta este amplasat lângă Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară, fiind cel mai important proiect științific pe care România a avut ocazia să-l găzduiască vreodată.

Scurt istoric

Proiectul ELI a început ca o inițiativă din parte comunității științifice europene, Gérard Mourou, inițiatorul proiectului ELI, fiind coordonatorul fazei pregătitoare. La întâlnirea Comitetului de Conducere de la Praga din octombrie 2009, Consorțiul ELI a decis ca Cehia, Ungaria și România să demareze procedurile pentru construcția ELI.

România a început astfel pregătirea Centrului de Cercetare ELI, la Măgurele, facilitatea urmând să găzduiască cel mai puternic laser din lume. Proiectul are costuri estimate la aproximativ 350 de milioane de euro, bani europeni, iar puterea laserului va fi de aproximativ 10% din puterea totală a Soarelui.

Importanța facilității și beneficiile acesteia

În urma unei vizite la facilitatea din Măgurele, șeful Departamentului Acceleratoare Tandem din cadrul Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”, Dan Gabriel Ghiță a precizat pentru Edițiadedimineață.ro, în legătură cu acest proiect că: “avem de fapt două mari facilități. Laserul de mare putere are două brate de 10 terawați și o sursă foarte intensă de radiații Gama. În jurul acestor facilități sunt amplasate opt arii experimentale . Pentru a întreține aceste două mari facilități și zona experimentală, există laboratoare și ateliere. Suprafața totală a clădirii este de 33 000 de metri pătrați, iar laserul de mare putere este construit de compania Thales din Franța în colaborare cu Thales România. În prezent avem 150 de angajați și ne propunem să ajungem la 300 de persoane până în 2019. Aproximativ o treime sunt români, o altă treime sunt cercetători români reîntorși din marile laboratoare din străinătate și cealaltă treime este reprezentată de cercetători străini din peste 20 de țări”.

Camera în care este găzduit laserul de mare putere este interzisă accesului fiind vizibilă doar pe un monitor special

Dacă vorbim de beneficiile pe care le va aduce acest sistem, acestea sunt foarte variate. Cercetările efectuate aici vor putea fi aplicate cu un scop foarte precis, precum eficientizarea folosirii reactoarelor nucleare. Aceeași metodă poate fi pusă la punct pentru a produce aparate care să detecteze materialele nucleare la graniță, având astfel și o aplicabilitate în domeniul securității. Poate chiar mai important, cercetările de aici au și o aplicabilitate medicală prin posibilitatea de a se produce radioizotopi noi care să fie folosiți pentru a studia eficiența chimioterapiei clasice. Așa-numita „terapie cu protoni” poate fi folosită ca o alternativă la radioterapie, în tratarea cancerului, diferența fiind că, în acest caz, nu se folosesc radiații, ci un fascicul de ioni accelerați pentru a distruge țesutul nesănătos cu o precizie mult mai mare. De asemenea, construcția acestor facilități ar putea reduce mult din costurile și mărimea facilităților folosite în prezent în medicină.

Laborator de testare

În legătură cu modalitatea de funcționare a facilității, acesta a precizat că „folosim temperatura pământului pentru a răci sau încălzi facilitatea, fiind vorba de un sistem geotermal. Nu extragem apa din subsol, acesta este doar un sistem care schimbă căldura cu Pământul. Sunt 1000 de puțuri săpate la 120 de metri adâncime, fiind vorba de un sistem foarte complex”. Sistemul total cântărește în jur de 100 000 de tone și, pentru a fi izolat complet de mediul exterior, acesta se află montat pe o platforma anti-vibrație, formată din 1000 de arcuri uriașe și amortizoare.

Cameră specială în care va fi folosit laserul de mare putere pentru a accelera particule pe distanțe mici

Vorbind despre planurile sale, Dan Gabriel Ghiță a declarat că „ne propunem scopuri înalte de cercetare, dar pentru atingerea acestor scopuri, precum descoperirea particulelor constituente ale materiei negre, subiecte care ar putea concura la câștigarea premiului Nobel, trebuie să dezvoltam tehnologii. Dezvoltarea tehnologică se va duce inevitabil în industrie și, probabil, în jur se va crea un parc industrial care să preia ideile din zonă și să se nască start-up-uri”.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.