România și Bulgaria, ca porți de intrare pentru migranți? Cum a calculat asta Austria și de unde a venit ”nu”-ul pentru Schengen, sunt chestiuni pe care le ridică autorul unei analize publicate de cotidianul austriac Die Presse.

Cum a obținut Austria cifrele? Mulți se întreabă asta în Europa. În orice caz, la sediul din Varșovia al agenției europene de protejare a frontierelor Frontex, mulți au fost mirați de calculele austriecilor referitoare la București și Sofia. Între timp, partea română i-a contactat cu o cerere de explicație cu privire la locul de unde provin numerele folosite la Viena, a dezvăluit Frontex.

Agenția UE publică cifrele lunare ale capturilor (datele din noiembrie ar trebui să fie disponibile în curând) agregate, adică defalcate pe regiune și rută de migrație.

Frontex are și numerele de la nivel de țară, dar nu are voie să le facă publice.

Țările însele, în schimb, se descurcă foarte bine: conform României, au fost doar 3.404 cazuri de treceri ilegale (tentative) anul acesta (inclusiv septembrie). Adică 2,65 la sută dintre toți cei care vin sau încearcă să vină prin Balcanii de Vest (128.438 de persoane). Și cum e în Bulgaria? Chiar și atunci când s-a pus întrebarea, nimeni nu a luat cuvântul.

Cel puțin cifrele României sunt în contrast puternic cu calculele făcute recent de cancelarul Karl Nehammer.  Cu aproximativ 100.000 de rețineri la granițele de est și de nord (Burgenland, Austria Inferioară), 35.000 de solicitanți de azil ar urma să vină pe ruta Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria, 15.000 prin Serbia-România-Ungaria și 5000 prin Ungaria-Bulgaria-România . În total, 55.000 – adică mai mult de jumătate – își fac drum prin Bulgaria și/sau România.

Potrivit Austriei, diferența față de cifrele Frontex se explică prin faptul că 75.000 dintre cei reținuți în această țară nu au fost înregistrați anterior și, prin urmare, se presupune că au fost târâți prin țările de tranzit pe neobservate și, prin urmare, nu apar în statisticile lor, notează sursa citată.

Sursa foto: unsplash.com