9 mai 2021, 23:32

Sărbătoare de ambele maluri ale Prutului. Ce anume celebrăm de Ziua limbii române (VIDEO)

La 31 august este marcată Ziua Limbii Române, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 53/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013.

Sărbătoare a spiritului românesc

Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai, spune că această zi este o sărbătoare a spiritului românesc pentru că ea este efigia cea mai pregnantă a românilor şi pentru faptul că rămâne viaţa noastră ca popor. 

În această zi este prevăzută arborarea drapelului naţional precum şi posibilitatea ca societăţile de radio şi televiziune să preia în emisiunile lor aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Caracteristică esențială

Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, conform lui Herodot și celorlalţi autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior a fot influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele.

O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor, la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica), Oltenia, Muntenia și Dobrogea fiind aproape identice, existând și relativ puține regionalisme.

Atestat în documente

Numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul al XVI-lea la mai mulți călători străini precum și în mai multe documente românești, amintește radioromaniacultural.ro.

Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, un document din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă.

În Palia de la Orǎștie (1581) şi în Letopisețul Țării Moldovei (1647) se menţionează, de asemenea, termenul de limbă română.

Prima tipăritură românească

Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut, prima tipăritură care s-a păstrat fiind Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553).

Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului Pavel Tordaşi.

Limba română este limbă oficială şi naţională în România, unde 90,6 % din populaţie o consideră limba maternă.

Una dintre limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene

Româna este, de asemenea, de la 1 ianuarie 2007 una din limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene, la acest moment fiind 24 de limbi oficiale la nivel comunitar.

În Republica Moldova

Ziua Limbii Române se sărbătorește şi în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, la 27 august 1989, limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfinţit şi în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

În cadrul Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989, peste 700.000 de oameni adunaţi la Chişinău au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM şi trecerea la grafia latină.

Sovietul Suprem din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească a votat cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat şi alfabet pe 31 august şi evenimentul care a devenit sinonim cu declararea independenţei Republicii Moldova, a fost declarată sărbătoare naţională, scrie Mediafax.

În Republica Moldova circa trei sferturi din populaţie consideră româna ca limbă maternă, iar în Transnistria se apreciază că circa 30 % din populaţie vorbeşte limba română, arată radioromaniacultural.ro.

Zona Timocului și Voivodina

În zona Timocului, în Republica Serbia, aproximativ 5 % din populaţie este vorbitoare de limbă română, şi, de asemenea, în Voivodina, tot în Serbia (aici româna este limbă oficială) există o populaţie de circa 1,5 % din total care comunică în grai românesc.

Unde se mai vorbește româna

Vorbitori de limba română se găsesc în cvasitotalitatea ţărilor lumii, dar procente semnificative se întâlnesc în Cipru – aproape 3% din populaţie vorbeşte limba română, iar în Spania şi Italia – câte 1,5 % din populaţie comunică în română.

Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde în 1995 limba română era vorbită de 5% din populație, emigrată din România în Israel. În anii noştri procentul de vorbitori de română din Ţara Sfântă a scăzut sub 3%.

De împrumut

Trebuie manţionat şi faptul că în Orientul Mijlociu, există numeroşi arabi (500.000 după unele estimări) care au făcut studiile în România, şi teoretic cunosc limba română.

Interesant este şi faptul că româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.

Specialiştii arată că există şi limbi înrudite cu româna:

– aromâna sau macedoromâna (circa 250.000 de vorbitori), este folosită pe arii relativ largi din Macedonia, Albania, Grecia, Bulgaria, Serbia și România, unde există importante comunități aromâne, mai ales în Dobrogea. Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și dacoromână s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea.

– meglenoromâna (circa 10.000 de vorbitori), folosită pe o arie relativ mică în regiunea Meglen din sudul Peninsulei Balcanice. Se crede că meglenoromâna s-a separat mai târziu decât aromâna, și anume aproximativ în secolul al XIV-lea, motiv pentru care asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă.

– istroromâna (sub 1000 de vorbitori), folosită în câteva sate din nord-estul peninsulei Istria din Croația, geografic mult mai apropiată de Italia decât România, dar prezentând asemănări evidente cu limba română. Comunitatea de istroromâni se pare că există aici dinainte de secolul al XII-lea.

Mesajul ambasadorilor

Ambasada României în Franţa marchează Ziua Limbii Române printr-un scurt film, în care, la iniţiativa ambasadorului Luca Niculescu, trei ambasadori acreditaţi în Franţa transmit mesaje în limba română.

‘Este o limbă care îţi deschide uşi, este o limba care te înfiază şi te integrează’, spune despre limba româna Rami Adwan, ambasadorul Libanului în Franţa. Diplomatul libanez a povestit un moment deosebit din cariera sa: ‘Când eram la post în Bucureşti, în 2007, Festivalul Filmului Francofon se deschidea cu un film libanez, ‘Bosta’. Acest film trebuia sa fie subtitrat în franceză. Dar noi am reuşit ceva şi mai şi. Cu tehnicienii şi traducătorii români am tradus filmul în limba română în numai 48 de ore. Mă număr printre cei care au subtitrat pentru prima oară în limba română un film libanez. Sunt mândru de această performanţă care se datorează, în primul rând, capacităţilor lingvistice ale prietenilor mei români îndrăgostiţi de această limbă pe care o iubesc şi eu’, a spus ambasadorul libanez.

Shohrat Jumayev, ambasador al Turkmenistanului, a fost student în România şi a învăţat limba româna la Universitatea din Piteşti. ‘După terminarea anului pregătitor, am studiat Dreptul la Universitatea Babeş-Bolyai la Cluj. Este o limbă foarte frumoasă, mi-a ajutat foarte mult în cariera mea diplomatică mai ales’, a povestit diplomatul, care a fost ambasador şi la Bucureşti.

Cuvinte frumoase despre limba română au venit şi din partea ambasadorului Guatemalei în Franţa, Francisco Gross Hernandez, care s-a aflat la post în România în anii 90, scrie AGERPRES.

Diplomatul guatemalez a povestit şi un moment amuzant din cariera sa, petrecut la câteva luni după ce începuse să înveţe să vorbească româneşte. În timp ce rostea primul discurs public, în română, a schimbat sensul unui cuvânt, din cauza regulilor de pronunţie diferite din limbile spaniolă şi română, spre amuzamentul celor prezenţi. Diplomatul guatemalez mărturiseşte că limba română are un loc special în inima sa: ‘Pentru mine limba română este tare apropiată de inima mea, tare apropiată prin experienţa mea de viaţă, copiii mei au învaţat mai bine româna decât spaniola. Este o limbă care ne face sa înţelegem o parte a lumii, cum funcţionează, sa înţelegem o cultură, cultura româna, care ne este tare drag. Aşa că vă doresc tuturor o Zi minunata a Limbii Române! S-o învăţaţi bine şi s-o puneţi în practică aşa cum trebuie!’

Sursa foto: radioromaniacultural.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.