Există o comună în Apuseni, pe drumul care urcă de la Huedin la Beliș – Mărgău – întinsă pe la poalele Munților Vlădeasa, poartă de intrare în Parcul Național Apuseni. Aici găsești două cătune cu nume  fascinante: Ic Ponor și Doda Pilii.

Aici, de-a lungul a câteva sute de ani, oamenii s-au ocupat cu sticla. Făceau geamuri, oglinzi și icoane, le urcau în căruțe și plecau cu ele spre sudul țării, să le vândă. Unii se opreau la București, alții mergeau mai departe, către Brăila și Constanța, relatează andreicrivat.ro.

Unicul argou rural din România

De-a lungul vremii, geamgiii, cum li se spune localnicilor din Mărgău, și-au dat seama că, pe unde merg, nu toată lumea e de bună credință. Așa că au inventat un limbaj al lor, ca să nu fie înțeleși de cei la care mergeau și să se poată apăra, cumva. Așa a apărut limba gumuțească, unicul argou rural din România.

Limba ”gumuțească” a devenit, astfel, un dialect pe care îl înțelegeau, de cele mai multe ori, numai ei, iar tinerii vremurilor contemporane se amuză, încă, și încearcă să vorbească această ”limbă” neștiută, conform unui articol Gândul.ro, citat de stiridecluj.ro.

Tânărul care a învăţat „gumuţeasca”

Un tânăr inginer pe nume Darius Golban, a avut prilejul de a afla informaţii despre această limbă neînţeleasă, fiind născut şi crescut chiar în vatra satului Mărgău. Pentru a nu li se „descifra” înţelesul cuvintelor rostite, geamgii au început, pur şi simplu, să rostească alte cuvinte.

„Când tocmeau cu clienții câte o lucrare, geamgiii se înțelegeau între ei ce prețuri să ceară, cât să mai lase din tarif și cum să se apuce de lucru. Toate acestea erau cuvinte rostite altfel, spre a nu înțelege posibilii clienți cum se înțeleg între ei. Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste «artificii». De-a lungul timpului oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, spune tânărul inginer.

„Argoul profesional rural”, o „limbă unică în ţară”

Lingviștii clujeni au fost intrigați și curioși, ajungând la concluzia că această ”limbă” este unicat în România. Denumirea științifică asupra căreia s-au pus de acord lingviştii este „argou profesional rural”, practic fiind singurul de acest gen descoperit în România.

Aveţi aici o listă de cuvinte „gomoşeşti”:

Sticlă = tălăuz

Individ = munuc

Ţuică = găină

Hoţ de lucruri = găinar

A mânca = Gădină

Gură = Gădinătoare

Preot = codău

Bani = piţule, goloji

Om, bărbat = milău

Femeie = milăiţă

Ţigară = sfârlă

Băutură = hurtez

Prezenţa unei persoane = asface

A dosi = diamante

A dosi = asuci

Porc = gomon

Cal = ţolan

Căruţă = toigă

Poliţist = tistulaș

Mai multe detalii, AICI

---