16 octombrie 2021, 21:53

Medicul de origine română Sergiu Paşca, profesor la Stanford, desemnat cercetătorul anului 2021

Cercetătorul anului 2021 este un medic de origine română.

Sergiu Paşca, profesor asociat la Departamentul de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale de la Universitatea Stanford, a fost desemnat cercetătorul anului de Societatea internaţională de cercetare în domeniul schizofreniei (SIRS).

Preşedinta SIRS Dame Til Wykes precizează că medicul a adus o contribuţie remarcabilă la cercetarea schizofreniei și a fost premiat cu Award in Basic Science.

Sergiu Paşca a realizat  unele dintre primele modele de boală prin derivarea neuronilor din celulele pielii prelevate de la pacienţii cu tulburări de neurodezvoltare genetică. Laboratorul său a aplicat aceste modele pentru a obţine informaţii noi despre fiziologia umană, evoluţia şi mecanismele bolii şi a sprijinit cercetătorii din întreaga lume în învăţarea şi implementarea acestor tehnici, explică SIRS pe site-ul său, citat de agerpres.ro.

Românul de 39 de ani a primit mai multe premii pentru activitatea lui.

Medicina a studiat-o în România

Medicina a studiat-o în România, apoi s-a mutat în Statele Unite.

S-a născut la Aiud, unde, în 2013, a şi fost declarat Cetăţean de Onoare, după ce fusese numit Cel mai bun Student Român din Străinătate, în anul 2012.

„Preocupările constante în domeniul cercetării ştiinţifice ale domnului Sergiu Paşca, demonstrate cu cinste de-a lungul întregii sale evoluţii profesionale, se repercutează în mod favorabil asupra imaginii municipiului nostru şi asupra comunităţii în care locuim”, a declarat Mircea Horaţiu Josan , primarul municipiului Aiud, la momentul respectiv.

Paşca a absolvit Medicina în România şi a conceput ”o puternică tehnologie” pentru obţinerea in vitro a ţesutului cerebral uman 3D auto-organizat, pornind de la celule stem pluripotente.

Muncă de laborator

Aceste culturi sunt cunoscute şi sub denumirea de sferoide neuronale sau organoide specifice regiunii cerebrale, iar laboratorul lui Paşca a demonstrat în ultimii ani cum poate fi ghidată in vitro specificitatea structurilor 3D similare ţesuturilor şi modul în care poate fi utilizată această platformă pentru descifrarea biologiei celulare a creierului uman, menţionează sursa citată.

Paşca a demonstrat ”în premieră că organoidele pot fi asamblate pentru a forma asembloide cerebrale şi pentru a permite migrarea celulelor sau conexiunile la distanţă şi generarea de circuite neuronale”.

Laboratorul dezvoltat de cercetătorul român a reuşit menţinerea pentru cea mai lungă perioadă de timp înregistrată până în prezent a unor astfel de culturi, chiar până la câteva sute de zile.

”Culturile cerebrale 3D pot fi utilizate nu doar pentru studiul creierului uman normal, ci şi pentru realizarea unor modele ale creierelor bolnave”, spre exemplu al persoanelor cu autism. ”În cadrul unui studiu efectuat pe o formă monogenică de autism, laboratorul său a descoperit anomalii în migrarea celulelor celulelor GABA şi a identificat modalităţi de restabilire a comportamentului celular normal”.

Misiune: să descifreze tainele autismului

Sergiu Pașca este unul dintre cei mai tineri profesori-cercetători de la Stanford. Deține propriul laborator la Stanford și, după numai patru ani de activitate, a făcut deja o descoperire care poate schimba viitorul omenirii.

Are o misiune clară – să descifreze tainele autismului. Primește fonduri generoase în fiecare an de la stat și universitate, iar americanii au crezut de la început în descoperirera lui, notează şi PRO TV. Sergiu Pașca lucrează la o lume în care părinții copiilor cu afecțiuni ale creierului au și soluții, nu doar speranțe.

Ce ați spune dacă un om de știință v-ar lua într-o zi câteva celule de piele de pe mâna, ca după câteva luni să va puteți vedea propriul creier, în miniatură, obținut într-un recipient medical? De ce am avea nevoie de o asemenea descoperire? Răspunsul îl găsim în acest laborator de neuroștiințe de la celebra Universitate Stanford, din America, nota sursa citată.

“La momentul actual putem recrea în laborator, de la orice individ, o bucățică, de exemplu, de creier, sau putem recrea diferite regiuni ale creierului și apoi le putem conecta în laborator, vedem cum vorbesc unele cu altele„, declara, pentru PRO TV, cercetătorul născut în România.

Alături de echipa sa, omul de ştiinţă român cultivă în prezent asembloide de creier anterior din celule stem prelevate de la pacienţi diagnosticaţi cu diverse forme de afecţiuni neuropsihiatrice, inclusiv epilepsie, autism şi schizofrenie.

Paşca a declarat că această platformă 3D personalizată de ţesuturi cerebrale are potenţialul de a aduce biologia moleculară mai aproape de psihiatrie şi deţine totodată un imens potenţial de a oferi noi informaţii deosebit de importante pentru diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor neuropsihiatrice.

sursa foto: stirileprotv.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.