7 iulie 2020, 9:42

Sistemul de fortificații al Bucureștiului

Imagine cu Sistemul de Fortificații al Bucureștiului

O adevărată operă arhitecturală se ascunde” de-a lungul șoselei de centură a Bucureștiului. În jurul Capitalei, în perioada 1885-1899, a fost construit un sistem de fortificații. Scopul inelului era să apere orașul în cazul în care aveau loc atacuri.

Deși părea un proiect esențial pentru România, sistemul de fortificații nu a fost folosit niciodată. Din nefericire, în acest moment, vestigiile istorice sunt degradate sau aproape de distrugere. Mergând în căutarea acestor ruine, sau a ceea ce a mai rămas, turiștii pot cunoaște o față ascunsă a istoriei țării noastre. O parcurgere a istoriei inelului de fortificații al Bucureștiului poate fi o adevărată lecție de istorie cuprinzând momentele: Carol I, răscoala țăranilor din 1907, poliția legionară, deținuți politici din timpul regimului comunist și Revoluția din 1989.

Imagine cu Sistemul de Fortificații al Bucureștiului

 

Istoric

Istoria centurii fortificate a Bucureștiului începe cu venirea lui Carol I pe tron ca domnitor apoi ca rege al Românie. Simțind situația tensionată cu Imperiul Otoman, regele pune problema construirii unor forturi pentru protejarea Capitalei României. Mai multe comisii au realizat studii pentru a identifica cele mai bune soluții în vederea construirii inelului de fortificații. Încercând să grăbească procesul, Carol I l-a chemat la București pe generalul Henri Alexis Brialmont.

Belgianul Henri Alexis Brialmont era unul dintre marii specialiști în conceperea sistemelor defensive ale orașelor. Până în acel moment, proiectase fortificații pentru orașele Liege, Namur și Anvers. La doi ani de la venirea în București, generalul a venit cu un proiect ce viza construirea unei centuri de 70 de kilometri, care sa aibă 18 forturi și 18 baterii cu rol intermediar, situate la o distanță de aproximativ doi kilometri între ele. Venirea generalului în București a generat tensiuni în relațiile diplomatice ale țării noastre cu alte puteri mondiale.

Generalul Brialmont a finalizat planul fortificațiilor la sfârșitul lui mai 1884. Linia principală de luptă, centura forturilor și a bateriilor erau divizate în 3 sectoare. Deși inițial s-au proiectat trei tipuri de forturi, de diferite dimensiuni, adaptările și reorganizarea din decursul planurilor finale au dus la o diversificare a fortificațiilor.

Forturile

Prezentăm o parte din forturi, parte din cadrul Sistemului de Fortificații al Bucureștiului:

Primul fort construit în centura de fortificaţii din jurul capitalei a fost Fortul 1 Chitila. Având un traseu pentagonal, a fost construit integral după planurile generalului Brialmont și se întinde pe mai bine de 6 hectare. A fost dezarmat în 1916. Ajunși în apropierea primului fort, turiștii pot cunoaște orașul Chitila, cunoscut în trecut drept Zalhanaua lui Papazoglu, aflat în vecinătatea nord-vestică a municipiului București.

Fortul 2 Mogoșoaia face parte din Tipul 2 de forturi. Putea găzdui aproximativ 3.000 de soldaţi. Este un fort cu reduit central, respectand planurile inițiale de construcție.

Fortul 3 Otopeni este cel mai mare fort din inelul de apărare al Capitalei. La fel ca atunci când a fost construit, astăzi este împărţit în două zone. O mare parte din fort se află în incinta unei unităţi militare, iar cea de-a doua parte se află în proprietatea unei fabrici.

Fortul 4 Tunari este un fort de tip 3 modificat. Este cel mai mic dintre cele 18 forturi. Se află în incinta unei unități militare.

Fortul 5 Ştefăneşti a fost conceput pentru a fi unul dintre cele mai sigure. Este un fort acvatic, având un lac permanent în faţa sa. Intrarea se făcea cu ajutorul unui pod retractabil şi era apărată cu grilaje metalice. În prezent, fortul se află în proprietatea unei unităţi militare.

Fortul 6 Afumaţi este un fort de tipul 2, dar fără redut. Are cele mai multe turele, nouă la număr, iar sistemul de culoare subterane este unul dintre cele mai complexe. În trecut era folosit ca depozit, iar în prezent se află în spatele unor firme.

Fortul 7 Pantelimon este unul dintre ultimele forturi construite. Datorită faptului că este mai mic față de celelalte forturi, a fost mai ușor de administrat. Este în proprietatea a trei unităţi militare care îl folosesc ca poligon de trageri şi depozit.

Aflat la marginea Bucureșiului, Fortul 8 Cernica  a fost integrat în orașul Pantelimon. Este unul dintre forturile de tip 3. Din cauza unei explozii de combustibili, a fost distrus. Se află în incinta unei unități militare.

Fortul 9 Căţelu se află pe terenul unei unități militare. Din cauza unor manevre dificile, o serie de explozii de armament au deteriorat construcția în anii 20.

Fortul 10 Leordeni a fost situat în afara inelului defensiv. A fost poziționat la peste 4 kilometri față de o baterie. A fost împărțit în două zone. Cele două părți au rămas în administrarea unei unități militare și a unei firme privată.

Imagine cu Sistemul de Fortificații al Bucureștiului

Aflat pe terenul unei unități militare, Fortul 11 Popeşti este într-o stare de conservare bună. Se află la ieșirea din orașul Popești Leordeni. Culoarele de constraescapadă sunt dispuse diferit, ducând la turelele construcției.

Imagine cu Sistemul de Fortificații al Bucureștiului

Fortul 12 Berceni este de tip 3, trapezoidal. Galeriile laterale se opresc la turelele de pe umerii fortului.

Aflat în complexul închisorii Jilava, Fortul 13 are reduitul în formă de as de pică. Mai multe guverne ale României au folosit fortul ca temniță pentru deținuții politici, atât după Răscoala din 1907, cât și după anul 1956, când a fost cedat Ministerului de Interne. Mari personalități precum Corneliu Coposu sau monseniorul Vladimir Ghika și-au executat o parte din pedeapsa primită la această închisoare. Ultimii deținuți care au fost închiși în fort au fost o parte dintre participanții la Revoluția anticomunistă din 1989. Considerat unul dintre cele mai cumplite simboluri ale terorii comuniste, fortul va deveni muzeu.

Imagine cu Sistemul de Fortificații al Bucureștiului

Sursa foto: editiadedimineata

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.