CITIRE

Soarta fericită a cărţilor de la Mănăstirea Antim...

Soarta fericită a cărţilor de la Mănăstirea Antim

La finele săptămânii trecute a avut loc un adevărat regal despre una dintre comorile poate mai puţin cunoscute ale Capitalei: colecţiile de carte rară, manuscrise şi periodice din Biblioteca Sfântului Sinod, aflată la Mănăstirea Antim. Societatea de Studii Clasice din România, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, condusă de doamna prof. univ. dr. Ioana Costa, profesor la Departamentul de Filologie Clasică al Universităţii, l-a avut invitat pe eruditul director al Bibliotecii Sfântului Sinod, arhimandritul Policarp Chiţulescu. Sub motto-ul “Habent Sua Fata Libelli” (Cărţile îşi au soarta lor), în conferinţa „Istoria unei vechi colecţii bucureştene de carte: Biblioteca Sfântului Sinod”, părintele Policarp a vorbit cu mare ştiinţă, bucurie şi dragoste despre valorile cărturăreşti pe care le îngrijeşte şi le scoate la lumină de peste 15 ani, sub oblăduirea şi grija Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul fiind el însuşi un cărturar de seamă şi iubitor de cultură.  A vorbit despre cărţile valoroase dar şi despre oamenii la fel de valoroşi – deopotrivă prin credinţă şi cultură, care au contribuit, de-a lungul timpului, prin donaţii, la sporirea tezaurului cultural găzduit de Biblioteca Sfântului Sinod: de la mitropolitul Neofit Cretanul la regretatul academician Virgil Cândea, de la scriitorul–monah Daniil Sandu Tudor, “sufletul”  mişcării ortodoxe „Rugul aprins” de la Antim, la scriitoarea şi pictoriţa creştină Olga Greceanu.

Părintele Policarp, un erudit şi pasionat bibliofil

Părintele Policarp, un erudit şi pasionat bibliofil

Domnitorul şi-a plătit datoria de bani către mitropolit în cărţi “Mare parte din actuala bibliotecă stă pe fundamentele fostei Biblioteci a Mitropoliei Ţării Româneşti, care şi-a avut începuturile în timpul lui Neofit Cretanul, mitropolitul grec al Ţării Româneşti, care a murit la 1754, se spune, dar acest fapt este doar parţial adevărat, el doar a construit un nou local la reşedinţa actuală a Patriarhiei. Totuşi, el este cel care a îmbogăţit foarte mult colecţiile de carte. Am găsit cărţi semnate de la jumătatea secolului XVII-lea, ceea ce însemnă că bibliotecă exista cu mult înainte. În schimb, cum spuneam, el era mare iubitor de carte şi iată o poveste care spune multe despre dragostea de carte a mitropolitului Neofit: el l-a împrumutat cu o sumă de bani pe domnitorul Constantin Mavrocordat, fiul celebrului bibliofil Nicolae Mavrocordat, care înfiinţase la Bucureşti o bibliotecă celebră, la mănăstirea Văcăreşti. Şi neavând domnitorul bani să-i înapoieze ca atare, i-a dat mitropolitului cărţi, ca să-şi achite datoria! Cărţi foarte multe, pe care mitropolitul Neofit Cretanul a semnat, pe care tatăl lui Constantin, domnitorul erudit Nicolae Mavrocordat, le semnase!” a povestit părintele Policarp despre începuturile cărţilor în bibliotecile Bisericii Ortodoxe Române. De aceea, declară arhimandritul Policarp, “Este o onoare şi o bucurie pentru mine, pentru că mediul în care lucrez şi trăiesc este legat de tot ce înseamnă studiul cărţii şi implicit al limbilor clasice. Sunt preot slujitor, călugăr la mănăstirea Radu Vodă din Bucucureşti şi lucrez la Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim. Sunt absolvent de filologie şi de teologie, iar pasiunea pentru carte s-a transformat în specializare. Trăiesc în splendoarea cărţilor şi a manuscriselor de la Antim, sunt şi bibliofil şi bibliolog.”

tezaurul_de_la_antim_dezvăluit_de_părintele_cărturar

Tezaurul de la Antim, dezvăluit de părintele cărturar

  De la Patriarhul Justinian Marina la Preafericitul Părinte Daniel Biblioteca Sfântului Sinod s-a constituit în anul 1877, începând cu preluarea unui număr de lucrări de la Mănăstirea Hurezi, în scopul înfiinţării unui fond de carte care să servească spre documentare, ierarhilor Sfântului Sinod. Adăpostită, pe rând, în mai multe locaţii, Biblioteca Sfântului Sinod a funcţionat din 1912, neîntrerupt până astăzi, în Palatul Sfântului Sinod, inaugurat în data de 10 octombrie 1912, de la Mănăstirea Antim. În timp, în colecţiile sale s-au adăugat fondurile vechii biblioteci a Mitropoliei. În acestea se regăsesc numeroase cărţi din vechile biblioteci medievale româneşti care au aparţinut unor cunoscuţi bibliofili: stolnicul Constantin Cantacuzino, domnitorul Constantin Brâncoveanu,  domnitorul Nicolae Mavrocordat, mitropoliţii Teodosie, Neofit Cretanul, Antim Ivireanul şi alţi numeroşi ierarhi şi personalităţi ecleziastice.. În anul 1959, Patriarhul Justinian Marina a reorganizat Biblioteca pe noi baze. Astfel, Palatul Sfântului Sinod a fost restaurat şi reamenajat pentru a depozita colecţiile de cărţi şi manuscrise care s-au îmbogăţit constant, prin donaţii, dar mai ales prin achiziţiile făcute de către ostenitorii Bibliotecii: mitropolitul Tit Simedrea, pr. prof. D. Fecioru, Al. Elian, arhim. Grigorie Băbuş ş.a. De-a lungul vremii, fondurile bibliotecii s-au lărgit prin alăturarea mai multor biblioteci care au aparţinut unor oameni de seamă ai Bisericii, teologi sau oameni de cultură dintre care îi amintim pe Mitropolitul Nifon, a cărui bibliotecă de 4000 de volume a constituit baza fondului Bibliotecii Sfântului Sinod. La aceasta s-a adăugat biblioteca Mănăstirii Antim cu 973 de volume, cea a preotului academician Nicolae M. Popescu cu 7214 volume, biblioteca de 3979 volume a episcopului Oradiei, Nicolae Popoviciu, prigonit şi exilat de regimul totalitar, precum şi multele cărţi donate de Patriarhul Justinian Marina. Colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod au fost completate cu 8819 dublete de la biblioteca Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi 3819 volume de la biblioteca Reşedinţei Patriarhale, dar şi cu biblioteca profesorului martir Teodor M. Popescu. Printre ultimele preţioase donaţii se numără şi o parte din biblioteca regretaţilor: acad. Virgil Cândea, pr. Gheorghe Moisescu, arhim. Chesarie Gheorghescu, prof. Olga Cicanci, pr. Paul Mihail. În actuala sală de lectură, au avut loc şi conferinţele Rugului Aprins (1945-1948), la care au participat unii dintre cei mai importanţi teologi şi oameni de cultură din perioada interbelică, printre care se numără ieroschimonahul Sandu Tudor, arhimandriţii Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, Roman Braga, Felix Dubneac, pr. Dumitru Stăniloae, ieromonahul Adrian Făgeţeanu, dr. Gh. Dabija, poetul Vasile Voiculescu ş.a., unii fiind martirizaţi sau având de suferit ani grei de temniţă şi torturi din partea sistemului totalitar, pentru libertatea de a fi vorbit despre importanţa tradiţiei filocalice şi a rugăciunii inimii. Colecţiile bibliotecii se compun din fonduri de documente, multe dintre ele cu autograful autorului, cu preponderenţă teologică, donate sau achiziţionate din ţară sau străinătate. Pe lângă numeroasele lucrări de teologie, există şi volume din domeniul istoriei, filologiei, filosofiei, enciclopedii, dicţionare, tratate, antologii, bibliografii, monografii, manuale, teze de doctorat ş.a. care sunt puse la dispoziţia cititorilor. Biblioteca deţine o bogată colecţie de periodice de patrimoniu, româneşti şi străine, o fototecă istorică şi câteva mii de exemplare de carte veche şi rară, românească şi străină. Fondul de manuscrise conţine măiestrite exemplare româneşti, slavone, greceşti şi latine, precum şi o serie de vechi manuscrise muzicale. În cadrul Bibliotecii Sfântului Sinod a fost deschis pentru întâia oară, în 2010, un laborator de restaurare carte. În prezent, prin purtarea de grijă şi directa îndrumare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, se fac achiziţii din ţară şi străinătate, se efectuează catalogarea electronică a cărţilor şi periodicelor,  în vederea constituirii bazei digitale a colecţiilor. Biblioteca a tipărit şi lucrări care pun în evidenţă unicitatea şi prestanţa fondurilor sale, încurajând şi contribuind la dezvoltarea cercetării ştiinţifice. Iubitor de Dumnezeu, de oameni şi de cărţi Părintele arhimandrit Policarp Gabriel Chiţulescu este consilier patriarhal şi director al Bibliotecii Sfântului Sinod. Este, cum spuneam, licenţiat în Teologie-Filologie, limba şi literatura franceză, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, cu teza “La charité de Dieu dans l’oeuvre de Saint Jean Chrysostome”, din 2004. Este doctor în Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, secţia Literatură Creştină Patristică şi Post-patristică, din 2010, cu teza “Filantropia divină în opera Sf. Ioan Gură de Aur”. Este autor al mai multor volume şi studii de istorie, în special istorie a cărţii: “Mărturisitori ai luminii isihaste. Rugul aprins”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2017; “Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod”, Bucureşti, Ed. Basilica, 2008; “Mănăstirea Radu Vodă. Monografie”, Bucureşti, Ed. Basilica, 2009; “Tipărituri din Ţara Românească în Biblioteca Sfântului Sinod”, Bucureşti, Ed. Basilica, 2009; “Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod, istorie şi actualitate”, Bucureşti, Ed. Basilica, 2012; “Cărţi din vechile biblioteci medievale româneşti păstrate în Biblioteca Sf. Sinod”, Bucureşti, Ed. Basilica, 2011. Foto cover: respectsiprietenie.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.