Cel mai recent sondaj IRES (PDF) arată că pandemia a avut un impact semnificativ asupra stării psiho-emoționale a românilor, dar și asupra sănătății lor. Un român din zece a avut, în ultima săptămână, stări de anxietate; 14% dintre români nu reușesc să-și țină sub control îngrijorările, iar femeile, persoanele cu educație scăzută și cele care locuiesc în mediul rural au consultat medicul specialist, în primul an pandemic, mult mai puțin decât o făceau în perioada de dinainte.

Dacă aproape jumătate dintre români sunt de părere că pandemia a generat schimbări negative în viața lor, 16% găsesc și părți pozitive, iar mai mult de jumătate recunosc că au învățat unele lucruri în ultimul an pandemic, despre care cred că nu le-ar fi învățat în alt context.

În 26 februarie 2020, România a declarat primul caz de COVID-19, în comuna Prigoria (județul Gorj). Un an mai târziu, România înregistrează 791.971 de cazuri și 20.167 de decese. Din 10 martie 2020, IRES a început să evalueze percepţiile românilor cu privire la ceea ce avea să devină curând pandemia de COVID-19. De la acel moment și până în prezent, au fost realizate 17 studii care despre modul în care viața românilor a fost afectată, sub diferite aspecte, de contextul pandemic.

Schimbările pozitive au fost percepute în proporții mai crescute de către bărbați, de către tineri și de către intervievații cu studii superioare, în timp ce schimbările în rău sunt mai răspândite în rândul respondenților între 18 și 50 de ani, al celor cu studii superioare și al intervievaților din Moldova.

Schimbări în bine:

• apropierea față de familie și de timpul petrecut împreună cu aceasta (23%);
• posibilitatea de a lucra de acasă (7%) ;
• timpul liber suplimentar disponibil (7%);
• o oportunitate pentru dezvoltarea personală și pentru cunoașterea sinelui (13%);
• creșterea veniturilor (4%);
• găsirea unui loc de muncă mai bun (4%).

 

Schimbări în rău:

• restricțiile și limitările de mișcare (26%);
• limitările impuse vieții sociale și interacțiunii cu ceilalți (12%);
• 1 din 10 români și-a pierdut locul de muncă;
• 8% spun că pandemia le-a afectat în mod negativ veniturile;
• 7% au experimentat stări de stres generate de teama de a nu contracta virusul;
• 5% au avut probleme de sănătate;
• 4% spun că au perceput negativ limitarea accesului la servicii medicale;
• 5% indică educația online ca fiind schimbarea în rău pe care au experimentat-o pe parcursul ultimului an.

 

Respectarea normelor de igienă și a distanțării sociale este principala lecție învățată datorită pandemiei, o treime dintre participanții la studiu indicând acest aspect. Aproape 1 din 5 spun că au învățat să prețuiască viața sau sănătatea, iar o proporție similară susține că a învățat să aibă grijă, să îi respecte, să îi prețuiască pe ceilalți oameni sau să petreacă mai mult timp cu ei. La polul opus însă, 2% dintre români spun că pandemia i-a învățat să nu aibă încredere în oameni, iar 3% indică respectarea regulilor și a legilor printre aspectele învățate pe durata anului pandemic.

Aproape jumătate dintre români și-au făcut în primul an pandemic, mai mult decât înainte, griji pentru propria situație financiară sau a familiei lor. Mai îngrijorați au fost respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc în zona de sud a țării și în Moldova, dar și femeile. Aproape o treime (31%) dintre participanții la studiu spun că au cheltuit mai mult în această perioadă, iar un sfert spun că au cheltuit mai puțin. Economii au reușit să facă mai mult decât înainte de pandemie 23%, în timp ce o treime (33%) au făcut economii mai puțin sau chiar deloc.

Metodologia:

Volumul eșantionului: 1.115 indivizi de 18 ani și peste această vârstă
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada realizării anchetei: 12-15 februarie 2021
Metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

---